Studiu de caz: Ucraina și minoritățile etnice – situația românilor (III)

Motto: Din când în când treci pe la vecin ca să-ţi afli defectele. – Nicolae Iorga

Povestea vorbei (de astăzi): continuăm prezentarea situației relațiilor româno-ucrainene, urmărind cu prioritate modul în care Ucraina s-a / nu s-a achitat de obligațiile asumate prin Tratatul de bună vecinătate încheiat cu România, acordând o atenție specială modului în care statul vecin se comportă în relația cu minoritățile etnice de pe teritoriul său.

În prima parte a articolului ne-am referit la prevederile actului care reglementează relațiile dintre România și Ucraina și la legislația europeană – corespunzătoare normelor dreptului internațional – acte care reglementează complexul domeniu al drepturilor și obligațiilor minorităților naționale / etnice. Și nu numai.

În partea a doua a articolului am abordat relațiile sinuoase bilaterale româno-ucrainene din anii de după semnarea tratatului. Constatând că realitatea era departe de așteptările semnatarilor acestuia.

Nu te certa cu vecinul cu care te întâlnești în fiecare dimineață.

Revenind la evoluția relațiilor româno-ucrainene și la interesul românilor pentru respectarea drepturilor minorității românești din Ucraina, așa cum au fost garantate prin Tratatul bilateral – parafat de cele două state în 1997 – trebuie să menționăm și încercarea președintelui Klaus Iohannis de a găsi o soluție comună, ca urmare a întrevederii de la Palatul Cotroceni, din 21 aprilie 2016, cu Președintele Ucrainei, domnul Petro Poroșenko. Ocazie cu care a fost dată o Declarație (comună) de presă (vezi AICI). Șeful statului român s-a referit la nevoia de „a face pași înainte” în „dosarul canalul Bâstroe”, precum și la „nevoia de a răspunde mai bine necesităţilor şi doleanţelor românilor din Ucraina”, exprimându-și speranța că „reluarea activităţii Comisiei Guvernamentale pentru Minorităţi, după o pauză, prea lungă, de 10 ani, va contribui, cu siguranţă, la atingerea acestui obiectiv.” La rându-i, președintele ucrainean a apreciat nivelul „fără precedent de înalt al relaţiilor dintre România şi Ucraina”, umplându-și gazda de mulțumiri pentru multiplele forme de ajutor direct / internațional acordate de România. Nimic despre problema presantă a respectării  drepturilor minorității române din Ucraina! Au urmat răspunsuri la alte două întrebări adresate de jurnaliști, fără nicio legătură cu… cestiunea! Și uite așa, s-a mai consumat o rundă de… convorbiri bilaterale fructuoase la nivel înalt.

După evenimentele revizioniste – inițiate de Rusia lui Vladimir Putin – începând din anul 2014 Ucraina a urmărit să-şi consolideze identitatea naţională, prin adoptarea sistemică a unor legi care au afectat toate minorităţile etnice, inclusiv pe cea română.

Data de 5 septembrie 2017 a marcat începutul adoptării acestei legislații restrictive în Ucraina, prin adoptarea de către Parlament a unei legi-cadru a educației, urmată de alte acte normative subsecvente acesteia. Au urmat o lege a cetățeniei, sau cea a limbii de stat, care nu se rezuma la obligativitatea folosirii limbii ucrainene în instituțiile publice, urmând ca toate manifestaţiile culturale din ţară să se desfăşoare exclusiv în această limbă. Mai mult, limba ucraineană urma să devină obligatorie pentru toate publicaţiile periodice ale minorităţilor, ca şi pentru presa audiovizuală a minorităţilor sau pentru minorităţi etc.

Reforma a fost criticată de autoritățile din România și de cele din alte țări din regiune – Polonia, Ungaria, Grecia, Bulgaria – care au comunități etnice în Ucraina. Legea educației urma să intre în vigoare în anul 2020, ulterior fiind amânată pentru 2023.

12.04.2022 Mihai EMINESCU

Într-un Comunicat, Președintele Petro Poroșenko insista asupra faptului că „această lege ridică limba ucraineană la limbă oficială pe parcursul educativ”, asigurând „egalitatea șanselor pentru toți”: „Ea garantează fiecărui absolvent cu diplomă bune capacități lingvistice esențiale pentru o carieră reușită în Ucraina”! Cum vorbele pot fi utilizate cu măiestrie, la fel făcea și sus numitul, atunci când considera că această reformă „va îmbunătăți calitatea educației”, asigurând pașii necesari pentru includerea Ucrainei în spațiul educațional european: „Ucraina a demonstrat și va demonstra în continuare o astfel de atitudine față de minoritățile naționale care corespunde cu obligațiile noastre internaționale, în concordanță cu standardele europene, fiind un model pentru țările vecine„! Mai spune ceva contra, dacă mai poți… Iar pe 25 septembrie 2017 Poroșenko a promulgat legea! Care – nu-i așa – putea să devină un model și pentru noi!

Adoptarea acestei legi de către Ucraina nu a rămas fără o replică a Parlamentului României, care a adoptat DECLARAȚIA nr. 2 din 20 septembrie 2017 referitoare la adoptarea Legii educației în Ucraina (publicată în Monitorul Oficial, nr. 753 din 20 septembrie 2017). În care, Parlamentul s-a auto… căinat pentru tot binele făcut / ajutorul acordat Ucrainei, declarând că:

  •  Urmărește cu îngrijorare și maximă atenție evoluțiile generate de recenta adoptare în Rada Supremă a Ucrainei a Legii educației 3419-D, care limitează drastic dreptul la educație în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare și îngrijorare în România;
  • Adresează un apel pentru soluționarea cât mai grabnică a actualei situații, prin acțiune cu bună-credință, în spiritul cooperării, prin dialog inclusiv și respectarea strictă a standardelor europene în materia protecției minorităților naționale, a acordurilor multilaterale și bilaterale relevante, la care Ucraina este parte;
  • Atrage atenția că protecția, la standarde europene, a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, în particular a minorității române din Ucraina, care numără peste 400 de mii de persoane, este un fundament al construcției democratice în spiritul valorilor europene îmbrățișate de poporul ucrainean, fără de care nu este posibil, între altele, avansul către obiectivul de aderare la UE, fixat de autoritățile ucrainene;
  • Solicită și își exprimă încrederea că Rada Supremă va asigura, în cel mai scurt timp, un cadru legislativ care să garanteze protecția drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din Ucraina, începând cu etnicii români din această țară, acordând o atenție deosebită celor lingvistice, care să respecte prevederile convențiilor internaționale relevante, prioritar dispozițiile Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și ale Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale, …;
  • Susține necesitatea și solicită implicarea instituției prezidențiale a Ucrainei în soluționarea favorabilă a problemei prin retrimiterea la Rada Supremă a Legii educației, pentru reexaminare;
  • Solicită Președintelui și Guvernului României să acționeze ferm în plan bilateral și în cadrul structurilor internaționale relevante pentru asigurarea unei protecții adecvate a identității lingvistice, culturale și religioase etnicilor români din Ucraina;
  • Hotărăște formarea unei delegații din membri ai Parlamentului, care se vor deplasa în Ucraina, pentru a iniția un dialog politic cu autoritățile ucrainene competente, în scopul soluționării conform standardelor europene a situației menționate.

Se reitera „susținerea pentru parcursul european al Ucrainei” și era exprimată „convingerea că în acest proces vor fi respectate standardele internaționale privind protecția minorităților naționale.”

Și… gata și această rundă de amabilități! Iar ucrainenii și-au văzut în continuare de treabă, contabilizând cu acribie toate actele de ajutorare a lor de către România. Țara noastră mulțumindu-se doar cu statutul de bun… samaritean al părții ăsteia de Europă.

12.04.2022 Ciprian Porumbescu

Ai un vecin liniștit, ai viață liniștită.

La 26 septembrie 2017, Ministerul Afacerilor Externe a dat publicității poziția MAE referitoare la promulgarea Legii Educației în Ucraina, potrivit unui Comunicat, din care spicuim: „reamintim angajamentul Ucrainei, transmis constant părții române în cadrul tuturor contactelor oficiale, de respectare a normelor şi standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și de asigurare a faptului că nivelul şi calitatea învățământului în limba română nu vor fi afectate de noile norme.”

În aceeași zi, Parlamentul României își exprima profundul regret că Petro Poroșenko, președintele Ucrainei, a promulgat legea educației, potrivit unui Comunicat, care relua, în mare, argumentația din Declarația din 20 septembrie 2017 (vezi SUPRA).

Dintr-un material al unei agenții de presă, aflam că „membrii comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi (Ucraina) se declară indignaţi şi extrem de îngrijoraţi” de conținutul legii educației, considerând că aceasta o să ducă la „desfiinţarea învăţământului în limba maternă şi la ucrainizarea totală a şcolilor.” Sub protecția anonimatului, un român din Cernăuți declara: „Este un dezastru pentru comunitatea românească. Primul dezastru a fost în 1940, când au venit tancurile lui Stalin, al doilea în 1997, la încheierea tratatului dintre România şi Ucraina, când conducerea de atunci a Ţării Mamă a spus că a sacrificat teritorii istorice pentru binele comunităţii româneşti din Ucraina şi că va avea suficiente instrumente juridice pentru a determina Ucraina să respecte obligaţiile faţă de comunitatea românească, şi al treilea dezastru este acum, după adoptarea Legii Educaţiei, prin articolul 7.” Și adăuga profetic: „Ei, (ucrainenii, n. n.) care se plâng continuu de rusificarea Ucrainei, şi nu spunem că nu-i aşa, au preluat tot ce-i mai rău de la ruşi şi procedează mai rău decât ruşii prin ucrainizarea totală şi forţată a învăţământului. Fraţii şi surorile noastre, părinţii noştri au învăţat în limba română şi în perioada totalitarismului sovietic, iar acum, în democraţia post-Maidan, se doreşte nu numai anihilarea lingvistică, ci şi anihilarea identităţii noastre naţionale.”

Spre sfârșitul lunii noiembrie 2017, Președintele României a avut o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean despre legea învățământului din Ucraina. Considerând că aceasta afecta dreptul la educație în limba maternă a minorităților, Klaus Iohannis a spus: „Mi-a promis (președintele de atunci al Ucrainei, n. n.) că va ține cont de toate recomandările care vor veni de la Comisia de la Veneția.”, adăugând că: „Am solicitat ferm ca toate modificările care privesc învățământul în limba română în Ucraina să fie discutate înainte de a fi puse în lege, cu noi, reprezentanții statului român cât și cu reprezentanții minorității române din Ucraina. Președintele Poroșenko a acceptat ambele solicităriCred că vom avea o evoluție înspre soluționare”! Normal că Poroșenko a „acceptat” solicitările îndreptățite ale românilor, că nu era prima dată când o făcea… formal și nici nu-l durea gura s-o zică! Iar amânarea vizitei pe care Iohannis urma să o facă la Kiev – la începutul lunii octombrie 2017 – pentru a arăta că este o chestiune gravă pentru noi, precum și punerea altor chestiuni în stand-by, „până când va fi rezolvată problema educației în limba maternă a minorității române din Ucraina”, nu era altceva decât o reacție asemănătoare cu aceea a unor copii îmbufnați, aflați în pană de soluții! Sugestia ca partea ucraineană să solicite un punct de vedere din partea Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), a Consiliului Europei și a Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, deși corectă, nu făcea altceva decât să amâne sine die satisfacerea solicitărilor celor 4 state implicate în asigurarea drepturilor minorităților aparținând respectivelor etnii. Alte amănunte despre explicațiile de atunci ale lui Iohannis, vezi AICI.

12.04.2022 Centru Cultural

Confruntați cu astfel de probleme, românii din Ucraina au trimis numeroase petiții autorităților de la Kiev și au solicitat ajutorul autorităților române (Președinției, Guvernului, Parlamentului) – prin memorii și scrisori deschise etc., dar și Înaltului Comisar OSCE pentru Minorități Naționale în problema îngrădirii dreptului minorității românești de a studia în limba maternă. Și nu numai.
În conformitate cu datele deținute de autoritățile române, în regiunea Cernăuți își desfășurau activitatea 63 de școli cu predare în limba română, dintre care trei licee și 19 școli cu predare mixtă (clase de limba română și clase de limba ucraineană). În regiunea Transcarpatia își desfășoară activitatea 12 școli și un liceu cu predare în limba română și o școală cu predare mixtă. În regiunea Odessa, nicio școală nu figura ca având predarea în limba română, în schimb existau unități de învățământ cu predare în așa-numita „limbă moldovenească”. Trebuie precizat că acest concept de limbă „moldovenească” în administrarea unor școli românești a fost introdus în 1998 de autoritatea educațională centrală din Ucraina. Comisia de la Veneția a recomandat un tratament unitar pentru vorbitorii de română și de așa-zisă „moldovenească”, arătând că este vorba doar de o diferență de nume și că, în realitate, este vorba de aceeași limbă, româna, una din limbile utilizate pe teritoriul Uniunii Europene. Unele din consecințele nefaste ale acestei separări artificiale consta în existența a două programe școlare și a unor manuale diferite: unele pentru limba română, altele pentru cea… moldovenească (în şcoli din regiunea Odesa).

Vecin bun ai nimerit, mare bine-ai dobândit.

Așa cum am prezentat în episodul anterior, acest dialog al surzilor a continuat și în anul 2018,

Și nu s-a întrerupt nici în 2019. Între timp, reprezentanți ai minorității etnice românești din Ucraina au continuat să adreseze memorii autorităților centrale ale statului român, cum s-a întâmplat și prin Memoriul privind Doleanțele Vitale ale Comunității Românești din Ucraina în condițiile actuale (vezi AICI), sau exprimau asemenea gânduri către mass-media națională.

Referindu-se la efectele perverse ale legislației privind minoritățile etnice din Ucraina, Victor Crețu, reprezentant al al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, declara în vara anului 2019: Conducerea României trebuie să știe un lucru – totul se face pentru ucrainizare. Va trece timpul și n-o să mai aibă cine să ceară respectarea drepturilor minorităților. Din 114 școli, dacă au mai rămas cam 60. Se lucrează puternic cu directorii, învățătorii de istorie și cu alte cadre pe linie separată. În afară de lege se mai dau instrucțiuni directe pentru școli, de care nici nu știm. Grădinița pentru copiii noștri este stopată de an pe an de mult timp.

Noi nu mai putem lupta. Adică luptăm, dar ne lovim de un zid dur. Directorii care nu sunt loiali, sunt concediați. Trebuie acționat numai la nivel înalt de decizie. La nivel de Președinte și Guvern. Altfel suntem pierduți!

Referindu-se la reforma administrativă pe care autoritățile statului ucrainean o aveau în pregătire, prin care s-ar fi diminuat și mai mult drepturile politice ale românilor, dl Crețu declara: „De la bun început vreau să spun, că noi românii din Ucraina suntem conștienți, că trebuie să cunoaștem limba de stat. Noi o învățăm și o știm. Mult rău ne aduce divizarea în moldoveni și români, în timp ce în Republica Moldova se învață limba română. … Circumscripțiile electorale sunt în așa fel amestecate, încât un deputat român e greu să câștige alegerile. De acum se prevede încă o reformă a administrației – care îi transformă pe români în minoritari. Socot că statul ucrainean trebue să ne asigure prin lege un loc sau mai multe în Parlament, așa cum ucrainenii au un reprezentant în Parlamentul român.”

Vitalie Zîgrea, președinte al Ligii Tineretului Român „Junimea”, declara și el: „România ar trebui să se implice și mai mult în apărarea drepturilor etnicilor români din Ucraina. Fiind un stat european, vocea României este totuși o forță. Iar Ucraina, dacă își dorește cu adevărat să urmeze calea României, să țină cont de obiecțiile pe care statul român ar trebui să le pună în fața Ucrainei.” (mai multe amănunte, vezi AICI).

12.04.2022 Petrecere ChișinăuCernăuți -tineri români din Ucraina la sediul unei organizații culturale

Consiliul Național al Românilor din Ucraina a adresat autorităților de la București mai multe memorii, în care reclama încălcarea de către autoritățile de la Kiev a dreptului la educație în limba maternă, acuzând desfășurarea unui adevărat „genocid cultural-lingvistic”.  În scrisoarea din 4 iunie 2020, adresată autorităților statului român de către Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU) se acuza „preconizata fărâmițare a comunității românești” printr-o reformă administrativ-teritorială, precum și „violarea grosolană a dreptului constituțional al cetățenilor de etnie română la educație în limba maternă.” Erau date drept exemplu înțelegerile realizate de Ungaria (privind păstrarea limbii materne în școlile comunității maghiare) și de Bulgaria (privind păstrarea unității comunității bulgare în cadrul reformei teritorial-administrative) cu Ucraina, comunitatea românească cerând autorităților de la București să negocieze și să semneze acorduri similare. Despre răspunsurile primite la acest memoriu de la unele dintre autoritățile statului român, ca și de lipsa de reacție a altora, vezi AICI mai multe amănunte.

În memoriile Consiliului Național al Românilor din Ucraina se mai afirma că „în discursul public din Ucraina s-a creat imaginea faptului că doar Ungaria, Polonia și Rusia au de obiectat față de politica asimilaționistă ucraineană, în timp ce România e mulțumită de ceea ce se întâmplă.”

Referitor la diferența dintre vorbele cu care acționează diplomația română și puterea exemplului  faptelor… altora, ar fi bine să reținem că – doar în ultimii 10 ani – Ungaria a investit 115 milioane de euro în măsuri de sprijin pentru minoritatea maghiară din Ucraina, concretizate în „peste 100 de școli și o Facultate de Pedagogie cu predare integral în limba maghiară, un Institut Pedagogic privat la Beregovo, posturi radio și TV, edituri, centre culturale, școli profesionale, granturi pentru întreprinzătorii și cercetătorii maghiari.”

Un alt Memoriu, referitor la „Situația românilor din Ucraina”, a fost adresat Președintelui României pe 4 iunie 2021, de către Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina.” Memoriul era adresat și Comisiei mixte Ucraineano-Române privind examinarea stării respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. În acest document – care avea 27 de pagini – erau formulate diferite solicitări justificate ale românilor din Ucraina (vezi AICI).

În anul 2020 a fost adoptată legea „privind educaţia secundară generală completă”, pentru a concretiza şi a asigura un nivel suficient de predare în limbile oficiale ale Uniunii Europene pentru minorităţile naţionale respective şi pentru a asigura, pe lângă predarea limbii de stat, o proporţie suficientă de educaţie în limbile minorităţilor naţionale la nivel primar şi secundar. Conform acestui act normativ, „persoanele aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina au dreptul de a obţine educaţia primară într-o instituţie de învăţământ de stat, municipală sau corporativă în limba minorităţii naţionale respective, pe lângă limba de stat” ucraineană.

12.04.2022 Chișinău copii

În ce privește „persoanele aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina ale căror limbi sunt limbile oficiale ale Uniunii Europene şi care îşi exercită dreptul de a studia în limbile relevante în instituţiile de învăţământ de stat, municipale sau corporative, obţin:
– învăţământul secundar de bază în limba de stat în cuantum de cel puţin 20 la sută din volumul anual de timp de studiu în clasa a V-a cu o creştere anuală a unui astfel de volum (nu mai puţin de 40 la sută în clasa a 9-a);
– învăţământul secundar de profil în limba de stat în volum de cel puţin 60 la sută din timpul anual de studiu”.

Asta însemna că – în conformitate cu noul act normativ – românii din Ucraina ar putea să învețe în limba română 80% la clasele I-IV, 65-75% la clasele V-VI, 50-70% la clasele VII-IX și 20-30% la clasele X-XII.

Noutatea consta în aceea că – prin prevederea marcată în textul de mai sus – se reușea realizarea disjungerii dintre aceste limbi (română, maghairă, polonă, greacă, slovacă etc. – care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene) și limba rusă (care nu avea acest statut, ai cărei etnici / vorbitori erau vizați de măsurile punitive ale statului ucrainean). În rest, nimic nou sun soarele Ucrainei!

În aceste condiții, autoritățile române ar fi trebuit să atenționeze ferm Ucraina că fără protecția la standarde internaționale a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, în particular a minorității române din Ucraina, din punctul de vedere al României nu mai era posibilă îndeplinirea unora dintre criteriile de aderare la Uniunea Europeană. Dar nu au făcut-o. Nici atunci și nici mai târziu.

12.04.2022 Eminescu statuieCernăuți – Scuarul / Statuia lui Mihai Eminescu

De obicei ochiul vecinului este duşmănos. – Publilius Syrus

În primăvara anului 2021, în cadrul unei dezbateri pusă la cale de către europarlamentarul Eugen Tomac, la care au participat „lideri ai comunităţilor româneşti din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa, profesori, oameni de cultură, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor din România cu atribuţii în păstrarea identităţii românilor din afara graniţelor”. Unul dintre românii din Cernăuți, participant la dezbatere, a declarat: „Eu cred că Ucraina ar trebui pusă la punct în privinţa respectării drepturilor omului, care se încalcă în modul cel mai neruşinat. Nu se poate să interzici unui om să vorbească în limba sa maternă, să înveţe la şcoală în limba maternă. Din păcate, Ucraina ascultă ceea ce i se spune, ceea ce-i spune şi Uniunea Europeană, dar continuă să încalce drepturile minorităţilor în modul cel mai grosolan”! Și alți vorbitori s-au referit la faptul că „s-a accentuat procesul de trecere a şcolilor româneşti la predarea în limba ucraineană”, că „se desfiinţează sau se comasează şcoli româneşti sau că există o propagandă acerbă a autorităţilor ucrainene legată de faptul că limba română este una fără perspectivă, iar copiii care vor studia în limba română nu îşi vor găsi un loc de muncă în Ucraina”!

Conform sursei, Sorin Cîmpeanu „nu a dorit să comenteze prevederile Legii educaţiei adoptată de Ucraina în 2017.” Dănuţ Neculăescu, secretar de stat pentru relaţii cu vecinătatea estică şi relaţii multilaterale la nivel global din cadrul Ministerul Afacerilor Externe, implicat de mai multă vreme în negocierile bilaterale româno-ucrainene, a pus punctul la locul lui, declarând că „partea ucraineană spunea că Legea educaţiei 2017 respectă toate prevederile internaţionale, noi spuneam că nu respectă. Şi de aceea nu am putut ajunge la un consens.” Mai aflam că partea ucraineană nu a agreat propunerea părții române de a încheia „un acord cuprinzător privind protecţia drepturilor lingvistice.” Oricum ar fi, conform scenariului binecunoscut, doar vorbe de clacă, fără nicio urmare în direcția faptelor care să contribuie la găsirea unor soluții fezabile.

Tot în 2021 mai aflam că trei școli din Regiunea Odesa (Ucraina) au dat în judecată Consiliul Raional Belgorod-Dnestrovsk (Cetatea Albă), cerând anularea deciziei de a desființa două școli cu predare în română și a le transforma în filiale ale unei școli cu predare integrală în limba ucraineană, unitate școlară aflată la mare distanță. Era vorba de două școli românești care urmau să fie desființate, cea din Manja (Meneailovca) și cea din Furatu (Furatovca), cărora li s-a adăugat și școala românească din Frumușica Veche – Sărata (Starosillia). Personalul didactic considera că ar fi normal ca ambele școli să fie afiliate școlii din Frumușica Veche – Sărata, cu predare tot în română, școală aflată la doar șase kilometri distanță de ele, nu școlii ucrainene din Faraoani (Faraonivka), aflată la 20 de kilometri distanță.

Sursa video      BucPress TV Cernăuți – 8 iulie 2021: Lupta pentru școlile românești din regiunea Odesa continuă

În ultimii 30 de ani, românii din Ucraina au pierdut 30 de școli cu predare în limba română, iar până în 2023, conform legii adoptate de Parlamentul Ucrainei, ar urma să fie ucrainizate și celelalte școli cu predare în limba română. Ceea ce autoritățile ucrainene au și început să facă. La începutul anului 2021, Consiliul Național al Românilor din Ucraina – format din peste 20 de organizații și publicații de limbă română din regiunile Cernăuți, Odesa, Transcarpatia și Kiev – s-a adresat miniștrilor Educației și de Externe ai Ucrainei, României și Republicii Moldova, sesizând faptul că în Regiunea Odesa au început să fie introduse „cotele lingvistice” prevăzute de Legea învățământului.

Iubeşte-ţi vecinul, dar nu-ţi desfiinţa gardul.Benjamin Franklin

Conchizând, trebuie să remarcăm faptul că printre temele aflate pe agenda bilaterală româno-ucraineană, se află în continuare „cea a împărţirii minorităţii româneşti în români şi moldoveni, cea a situaţiei minorităţii româneşti din Bucovina și sudul Basarabiei, cea a limbii române din şcoli şi cea din unitățile de cult, dar şi cea a dublei cetăţenii.” Loialitatea României și respectarea angajamentelor pe care și le-a asumat în relația sa cu vecinul din nord-est, poate să fie afectată de eludarea repetată de către Ucraina a îndeplinirii acestor obligații asumate contractual prin tratatul de bună vecinătate și cooperare.

Este momentul ca Ucraina să ofere garanţii serioase în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţii româneşti, care şi-a dovedit loialitatea faţă de statul ucrainean. Pentru că este în interesul Ucrainei ca a doua minoritate etnică de pe teritoriul său să-i fie loială, cum este normal ca statul ucrainean să aibă relaţii bilaterale foarte bune cu statul din care aceasta provine. Cu atât mai mult cu cât – în noile condiții ale conflictului criminal declanșat în Ucraina zilelor noastre de Rusia putinistă – statul român oferă o gamă largă de ajutor statului și poporului ucrainean.

În ultimul episod al acestui articol ne vom referi la stadiul relațiilor româno-ucrainene în anii din urmă, în timpul mandatului președintelui Volodimir Zelenski. Precum și la perspectiva acestora în vremurile tulburi care stau să vină…

Cetatea HOTIN, în plan secund râul NISTRU.12.04.2022 Cetatea HOTIN

Războiul este unealta finală a politicii. Buckminster Fuller

Vezi și articolul MARIUPOL – orașul aflat la „granița dintre viață și sclavie”… – publicat pe 11 aprilie 2022;

Vezi și partea a doua a articolului Studiu de caz: Ucraina și drepturile minorităților etnice – situația românilor (II) – publicată pe 8 aprilie 2022;

Vezi și prima parte a acestui articol Studiu de caz: Ucraina și drepturile minorităților etnice – situația românilor din statul vecin (I) – publicată pe 5 aprilie 2022;

Vezi și articolul FOTO&VIDEO – Și noi am fost în nordul Bucovinei, la ceremonia comemorativă de la FÂNTÂNA ALBĂ! – publicat pe 1 aprilie 2022;

Vezi și articolul Ucraina – deocamdată… atât! – publicat pe 30 martie 2022;

Vezi și articolul Mariupol – umbra așezării urbane de odinioară (VIDEO) Și alte ȘTIRI de ultimă oră! – publicat pe 25 martie 2022;

Vezi și articolul „Captură” de soi în Ucraina! Generali ruși căzuți pentru o cauză pierdută… Mesajul Olenei Zelenska (VIDEO) – publicat pe 24 martie 2022;

Vezi și articolul Un antinazist ucrainean, supraviețuitor al lagărelor de exterminare naziste, ucis (la el acasă!) de rachetele „denazificatorilor” ruși! – publicat pe 24 martie 2022;

Vezi și articolul Un popor curajos, aflat în pribegie… – publicat pe 23 martie 2022;

Vezi și articolul Cine-i Oleg Gazmanov și care-i treaba cu textul / melodia lui: „Ucraina şi… Moldova, ele toate-s ţara mea”! – publicat pe 22 martie 2022;

Vezi și articolul Mamelor din Ucraina… recunoștință și speranță! – publicat pe 22 martie 2022;

Vezi și articolul Stop the Russian invasion of Ukraine! – publicat pe 22 martie 2022;

Vezi și articolul COPIII… Salvați COPIII… De prezentul și viitorul pe care le aduce armata „eliberatoare” a lui Vladimir PUTIN! – publicat pe 20 martie 2022;

Vezi și articolul Armata rusă la vânătoare de civili în UCRAINA (VIDEO). Și altele de nefăcut, dar făcute de „denazificatorii” lui Vladimir PUTIN… – publicat pe 18 martie 2022;

Vezi și articolul Arnold Schwarzenegger – „I’ll be back”: mesaj pentru ruși și pentru Putin (VIDEO subtitrat în română) – publicat pe 18 martie 2022;

Vezi și articolul Tractoare ucrainene „înhămate” la mașinile de război rusești! – publicat pe 17 martie 2022;

Vezi și articolul TEATRUL Dramatic din MARIUPOL… altă crimă de război a „vitejilor” piloți ai lui PUTIN! – publicat pe 17 martie 2022;

Vezi și articolul Ziarista rusă Marina Ovsiannikova – exemplu de curaj și de patriotism! – publicat pe 16 martie 2022;

Vezi și articolul PUTIN – cavalerul apocalipsei rusești în Ucraina! – publicat pe 15 martie 2022;

Vezi și articolul „Playing for the last time!” – publicat pe 14 martie 2022;

Vezi și articolul ORAȘELE UMBRE! STOP WAR! – publicat pe 11 martie 2022;

Vezi și poezia NE DUCEM TOȚI – de Serghei Esenin – publicată pe 9 martie 2022;

Vezi și articolul STING – „Noi, toţi, ne iubim copiii. Opriţi războiul!” – publicat pe 6 martie 2022;

Vezi și articolul Back In The USSR! – publicat pe 4 martie 2022;

Vezi și poezia PACEA LUMII – de Vasile Militaru – publicată pe 3 martie 2022;

Vezi și articolul UCRAINA, Volodimir ZELENSKI – jos pălăria! Acum „și eu sunt ucrainean”! – publicat pe 2 martie 2022;

Vezi și poezia Balada corbilor – de George Topîrceanu – publicată pe 26 februarie 2022.

DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!

Iar până atunci, vorba lui Caragiale…

Să fiţi sănătoşi şi veseli!

ŢINEŢI APROAPE! 

– Va urma –

Tiberiu M. Pană

______________________

Toate fotografiile care ilustrează acest articol fac parte din fototeca autorului (fiind făcute în timpul vizitelor acestuia în Ucraina, în martie-aprilie și noiembrie 2019).

Fotografia de copertă a fost realizată pe 16 noiembrie 2019, cu ocazia Zilelor culturii tradiționale românești în Cernăuți, Ediția a XII-a, 2019. 

Stelu Enache și Ovidiu Lipan Țăndărică – Antirăzboinică, Vino Doamne (cover Vali Sterian)

ROXOLANA – І СіЮ (I SiYU) / I See You

Știți deja ce s-a întâmplat cu nava rusă
Ei bine, știi deja ce se va întâmpla cu moscovitul
Baba Nadia a spus deja cine, unde și cum…
Și orcii nu vin la Odesa, ei bine, în niciun caz…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.