Ne ducem toţi

Serghei Esenin

Ne ducem toţi câte puţin, mereu, 
Către-un liman de tihnă şi-mpăcare, 
Poate curând va trebui şi eu
Bulendrele să-mi strâng pentru plecare.

O, dragi mesteceni, gingaşi şi subţiri!
Şi tu, pământ! Şi voi, câmpii ca marea!
În  preajma sorocitei adormiri
Eu unul nu-mi pot stăpâni-ntristarea.

Pe lumea asta am iubit nespus
Tot ce în trupuri sufletul adie.
Spun pace vouă, sălcii ce-n apus
Vă oglindiţi în apa purpurie.

Atât de multe gânduri am urzit, 
Am scris atâtea cântece visate
Si pe pământul trist sunt fericit
C-am respirat și c-am trăit de toate. 

Sunt fericit c-am sărutat femei
Si-am lenevit pe iarba parfumată, 
Iar fiarelor, ca unor fraţi ai mei, 
Eu nu le-am zdrobit capul niciodată.

Acolo ştiu că nu foşneşte-n zări
Cu gâturi lungi de lebădă, secara…
De asta-n preajma tainicei plecări
Eu mă-nfior şi-mi simt adânc povara.

Acolo ştiu că nu vor mai fi fagi
Nici holdele cu aur viu pe nume…
De asta poate mi-s aşa de dragi
Toţi oamenii cu care sunt pe lume.

Alte poezii de același autor.

Serghei Alexandrovici Esenin (născut pe 4 octombrie 1895, la Konstantinovo, Reazan, Imperiul Rus – decedat pe 28 decembrie 1925, „Angleterre” Hotel, Leningrad, U.R.S.S.), a fost un celebru poet liric rus.

__________________________

SERGHEI ESENIN şi ISADORA DUNCAN (filmulețul conține vocea lui Serghei Esenin, care recită, şi imaginea soției sale, Isadora Duncan, care dansează).

Serghei Esenin – Scrisoare mamei (recită Ștefan Iordache)

Savoy (Marian Nistor) – Focul vânăt (versuri Serghei Esenin)

Ștefan Iordache – Ah …. voi sănii și voi cai! (versuri – Serghei Esenin)

Esenin – Tot ce scoate viața la iveală – Folk vechi (Muzica: Grigore Chiriac)

Serghei Esenin – Omul Negru – recită Serghei Bezrukov (subtitrat română)