Altă chestieE scoaterea la pensieAstăzi eşti funcţionarÎnsă mâine pensionar.Poate te intereseazăPensia cum se calculează.Ei, uite cum se calculează:Din 35 de ani serviciCare vor fi socotiţiScazi primii ani de şcoalăŞi absenţele de boală,Zilele de sărbătoare,Orele suplimentare,Plus un an şi patru luni.Tragi o linie şi aduni.Pe urmă împarţi la cinci, apoiCe-ţi dă înmulţeşti cu doi,Scazi anul când …

Continuă să citești Pensia ~ de Constantin Tănase

Noapte de iulie A-nceput din nou să-mi fie dor de dulce fericire...Văd că-mi trece tinerețea, văd că anii mi se duc,Și mi-e sete de plăcere, și mi-e sete de iubire,Însă umbrele visate nu se poate să le-apuc. Numai aurul, el singur, îmi lipsește-n astă lume,Numai el, dar fără dânsul sunt un biet neputincios...Care suflet de-al …

Continuă să citești Noapte de iulie – de Alexandru Macedonski

Septembrie cu roze Sunt ultimile roze, Septembrie, — şi sunt Cădelniţări de smirnă îngemănate'n vânt; Parfumuri potolite se leagănă-n grădină: Amurgul toamnei pune miresmelor surdină. Pe fân de-argint albastru cad palidele foi, Încet-încet acopăr grămada de trifoi Şi calomfir sălbatec şi iarbă colilie În parcul plin de urne şi de melancolie. Septembrie cu roze de …

Continuă să citești Septembrie cu roze – de Victor Eftimiu

Motto: Orice viaţă de om începe de mai multe ori. - Tudor Arghezi Dragoste târzie Da, te-aș iubi cum mă iubești si tu. Inim-ar spune da, cugetul nu. Te-ai așteptat vâltoarea să mă ia Și să mă ardă în dogoarea ta. De unde te-ai ivit să mă-mpresori Cu-atâtea stele și cu-atâți fiori? Nu ți-ai dat …

Continuă să citești Dragoste târzie – de Tudor Arghezi

Vine toamna Veștejite flori de crin, Vine toamna vine, Și cu freamătul ei plin De obidă și suspin, Ne alungă din grădini Fluturi și albine. Vine crivățul hain, Să vă bea potirul, Veștejite flori de crin, Vine crivățul hain, Să vă sece pe deplin Din potire mirul… Vine aprigul șuvoi, Biete flori plăpânde, Vine aprigul …

Continuă să citești Vine toamna – de Elena Farago

Cântecul cavalerului Am tăiat cu spada noaptea-ntreagă până când în locul zorilor au venit corbii, corbii erau heralzii absurdelor mele victorii risipindu-mi numele urbi et orbi. Spada mi s-a întors înapoi în trecut, a chemat-o arhanghelul Menumorut, braţul îmi cade, capul mi-e greu, dar numărul morţilor creşte mereu. Creşte şi luna cu cele trei vipere …

Continuă să citești Cântecul cavalerului – de Anatol E. Baconsky