Aruncarea în valuri – de Adrian Păunescu

Aruncarea în valuri Iubita mea, să ne-aruncăm în mare Împleticiţi în sare şi guvizi Să fie marea templul nunţii noastre Pe urmă, uşa ţărmului s-o-nchizi. Iubita mea, te-ai îmbrăcat în alge Şi te sărut cu univers cu tot Pe zarea sfâşiată de păcate Plutim râzând şi ne iubim înot. Iubita mea, să ne-aruncăm în mare …

Continuă să citești Aruncarea în valuri – de Adrian Păunescu

Reflex 109 – de George Țărnea

Motto: Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran Reflex 109 Mai pune-o vorbă bună, dacă vrei,Pentru această vară, pe la zei,Să nu ne-o ia de tot sau prea curând!Și, dacă ne iubim de-o vreme-n gând,Mult mai solar, …

Continuă să citești Reflex 109 – de George Țărnea

Și-n Călimănești-Căciulata / Edilul a dat teii gata!

https://panatiberiu.blog/2021/07/06/si-n-calimanesti-caciulata-edilul-a-dat-teii-gata/?page_id=21951

Chiar așa! Calomniază și manipulează cât poți! Tot rămâne ceva!

https://panatiberiu.blog/2020/07/06/calomniaza-si-manipuleaza-cat-poti-tot-ramane-ceva/?page_id=10168

Lăpușneanu – de Ioan Alexandru

Lăpușneanu Unsprezece prunci cu mama lor Dorm în fresca Slatinei fierbinte Tatăl domn Pahomie monah E de rând la candelele sfinte Și-a lăsat coroană și veșmânt Pe perete-n frescă să se zvânte Și-a-mbrăcat un strai mai potrivit Pe statura sa de oseminte Pruncii în hlamide-au adormit În isonul stranei la psaltire Privegherea miezului de nopți …

Continuă să citești Lăpușneanu – de Ioan Alexandru

Rugăciunea unui dac – de Mihai Eminescu

Motto: Versurile se desprind de noi ca frunzele moarte de pe copaci... – Mihai Eminescu Rugăciunea unui dac Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,  Nici sâmburul luminii de viaţă dătător, Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna, Căci unul erau toate şi totul era una; Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată …

Continuă să citești Rugăciunea unui dac – de Mihai Eminescu

Femeia cafenie – de Constant Tonegaru

Femeia cafenie Femeia pe care la Brăila am iubit-o într-o cameră de hotel purta pantofi verzi din piele de șarpe și avea nasul turtit. Era o mulatră. Cum venise aici, habar n-am. părinții, bunicii purtaseră poate odată în nări un inel. Gura îi era ca o ventuză. Sânii fierbinți ca niște pâini. Ochii tulburi. Îmi …

Continuă să citești Femeia cafenie – de Constant Tonegaru

Murim… ca mâine – de Magda Isanos

E-așa de trist să cugeți că-ntr-o zi,poate chiar mâine, pomii de pe-aleeacolo unde-i vezi or să mai steevoioși, în vreme ce vom putrezi. Atâta soare, Doamne,-atâta soareo să mai fie-n lume după noi;cortegii de-anotimpuri și de ploi,cu păr din care șiruie răcoare... Și iarba asta o să mai răsară,iar luna tot așa o să se …

Continuă să citești Murim… ca mâine – de Magda Isanos

 „PATRON” – câinele de deminare…

https://panatiberiu.blog/2022/07/02/patron-cainele-de-deminare/

GHIMPELE (Da, da, te ştiu eu) – de Rabindranath Tagore

- Ceea ce-mi dărui cu mâinile-ţi primescNimic mai mult, iubito, nu-ţi cerşesc!- Da, da, te ştiu eu, cerşetor umil ce-mi eşti,Tot cerul inimii tu mi-l cerşeşti! - Dacă-mi vei da o floare rătăcită, una,În inimă o voi păstra pe totdeauna!- Dar dacă spini cu ea ţi-oi da?- Voi sângera şi voi răbda!- Da, da, te …

Continuă să citești GHIMPELE (Da, da, te ştiu eu) – de Rabindranath Tagore