Uită-te – de Nicolae Labiș

Uită-te Uită-te, încă e rouăŞi toamna începe să-şi ţeasăFoile galbene-n suflete,Pale nelinişti în pomi de mătasă. Şi uită-te, noaptea e receŞi vara-i alături, dar frunzele pică,Şi uită-te, -i rece dar treceFiorul fierbinte de care ni-i frică! Alte poezii de Nicolae Labiș. Citește poezia Dans – de Nicolae Labiș - (re)postată pe 23 februarie 2024; Citește poezia Noi, nu – …

Continuă să citești   Uită-te – de Nicolae Labiș

Pâine la foame udată e cea mai dulce bucată – de Anton Pann (dedicată celor care nu mai știu cât costă o… pâine!)

Tuturor celor care au uitat cât costă o pâine! Cine știe, poate că unii dintre ei nu au știut niciodată... prețul pâinii și sudoarea cu care se obține o bucată de pâine! Mai ales de către slujitorii devotați ai sistemului educațional din România. Nu doar atunci când sunt în grevă generală... tot pentru un boț …

Continuă să citești Pâine la foame udată e cea mai dulce bucată – de Anton Pann (dedicată celor care nu mai știu cât costă o… pâine!)

Despărțire – de Radu Stanca

Motto: Nu vă uitaţi numai la ziduri, oameni. Uitaţi-vă la ceea ce e înăuntrul lor. - Radu Stanca                        Despărțire Ne-ar trebui o mie de ani să reclădim Ce-am sfărâmat aseară cu despărțirea noastră Şi nici atunci nu-i sigur c-am mai putea să fim Eu …

Continuă să citești Despărțire – de Radu Stanca

În dulcea lună mai – de Iacob Negruzzi

În dulcea lună Mai când iarba-n câmp răsareȘi vesel de plăcere tot sufletul tresare,Eu singur în mâhnire, în suferinți și chinVărs lacrimi de durere și mult amar suspin. În dulcea lună Mai când tainic luna plinăȘi mii de mii de stele pământul înseninăPe cerul vieții mele s-adună negri noriCe-ntunec-al meu suflet și-l umplu de fiori. …

Continuă să citești În dulcea lună mai – de Iacob Negruzzi

Sonet bohem – de Ion Pribeagu

Sonet bohem Tovarăşului meu întru mansardă Aseară mi-a venit proprietara, Madame Ecaterine Bobnăut, Punându-mi în vedere să mă mut, Că n-am plătit chiria toată vara. Am opinat că timpul nu-i trecut, Că dacă scriu romanul „Donna Clara”, O să mă proslăvească toată ţara Din Dorohoi şi până la Sascut. I-am spus, apoi, că noaptea-i aurită, …

Continuă să citești Sonet bohem – de Ion Pribeagu

Rapsodii de primăvară – de George Topîrceanu

Rapsodii de primăvară I Sus prin crângul adormit, A trecut în taină mare, De cu noapte, risipind Şiruri de mărgăritare Din panere de argint, Stol bălai De îngeraşi, Cu alai De toporaşi. Primăvară, cui le dai? Primăvară, cui le laşi? II Se-nalţă abur moale din grădină. Pe jos, pornesc furnicile la drum. Acoperişuri veştede-n lumină …

Continuă să citești Rapsodii de primăvară – de George Topîrceanu

Noaptea de mai – de Alexandru Macedonski

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran Noaptea de mai Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri, Se poate crede ca vreodată ce e foc sacru se va …

Continuă să citești Noaptea de mai – de Alexandru Macedonski

Ghicit în cafea – de Nora Iuga

Ghicit în cafea Milord, nu se mai poate concura, ceşcuţa japoneză este spartă şi-n zaţul ăsta negru de cafea a apărut un câine rău la poartă. Tu crezi că muschetarii vor veni cu trei florete mari la butonieră să-ţi spună că un nou poète maudit s-a spânzurat aseară de jartieră. Eroarea stă în movul cardinal în …

Continuă să citești Ghicit în cafea – de Nora Iuga

Primăvară în glumă – de Otilia Cazimir

Motto: „Am fost o fetiţă tare cuminte. Toţi erau mai mari decât mine. Mă jucam singură. Mă sfiam de toţi. Uneori cântam. Alteori priveam gâzele, păsările, când se topeau zăpezile.” - Otilia Cazimir Primăvară în glumă Ger târziu de primăvară, Ger uitat de iarna sură Prin zăvoiul zgribulit, Cu omătul netopit. Pe sub tufe de …

Continuă să citești Primăvară în glumă – de Otilia Cazimir

RUGĂCIUNE – de Mihai Eminescu

Rugăciune Crăiasă alegându-te, Îngenunchem rugându-te, Înalţă-ne, ne mântuie Din valul ce ne bântuie; Fii scut de întărire Şi zid de mântuire, Privirea-ţi ado­rată Asupră-ne coboară, O, maică prea curată Şi pururea fecioară, Marie! Noi, ce din mila sfântu­lui Umbră facem pământului, Rugămu-ne-ndurărilor Luceafărului mărilor; Ascultă-a noas­tre plângeri, Regină peste îngeri, Din neguri te arată, Lumină …

Continuă să citești RUGĂCIUNE – de Mihai Eminescu