Fluturi sărutându-se Cu gene-ncins-a ochii tăi Cel ce-a creat din veci iubirea, Iar ei sclipiri de soare-au prins Şi-un fulger umed li-e privirea. Cu drag eu genele-ţi ating Cu genele-mi de tremur pline, Din ochi clipesc aprins şi des – Şi astfel te sărut pe tine. Bătând din aripi, când ne sunt Unite-aprinsele pleoape, E …

Continuă să citești Fluturi sărutându-se – de Carmen Sylva

Unor critici Voi, ce cătați defecte în scrierile mele Și intonați fanfare când constatați în ele Greșeli, imagini slabe, cuvinte ce vă par Lipsite de-armonie, erori chiar de tipar, Voi, care vă dați truda de-a șterge de pe lume Tot lucrul de o viață întreagă ș-al meu nume, De ce atâta râvnă ș-atâtea opintiri Ca …

Continuă să citești Unor critici – de Vasile Alecsandri

Poeții sunt inima umanității – Eugene Ionesco Ploaia Sfântului Ilie Plouă!...Zi și noapte, plouă -Ploaie veche,Ploaie nouă,Ploaie-n rateCalculateDe cerescul cămătar,Și la termen, achitate -Să ne spele de păcateDupă noul calendar... Ploaia Sfântului IlieAbia stă...Și-ncepe iar!... Parcă-ar fi o păpădieCa barba Sfinției sale -Barbă fără-asemănare,Ce se spulberă-n spirale,Peste „România Mare”,Pe care Sfântul IlieAr fi luat-o cu chiriePentru... …

Continuă să citești Ploaia Sfântului Ilie – de Ion Minulescu

O, dar e mişelnic lucru singur zilele să-ţi curmi!Ce cumplit îmi vânturi mintea, şi cu ce-ndârjire-mi scurmiNoaptea gândurilor mele, Moarte, când îţi stau în faţă!Simt că-nnebunesc... Mă tulburi. Fugi cu neagra ta povaţă.Înţeleg, împărăţia ta, cu veşnica-i odihnă,Este singura-mi scăpare. O să fiu acolo-n tihnă:Nici urât, nici dor; nici cobea neprielnicelor gânduriN-or mai răscoli cenuşa …

Continuă să citești Din prag – de Alexandru Vlahuţă

Definiţia istoricului Dator aş fi s-acoper,Iar nu să defăimezPă cei d-un neam cu mine;Dar greu, frate! ohtez,Că n-am altfel cum face,Silit sunt d-adevăr:El îmi zice a scrieToate pân' la un păr.Rea este defăimarea,Mai rău e a minţi:La lucru ce-i de faţăRuşine poţi păţi.Istoric sunt, n-am frate,N-am rudă, n-am vecin:Stăpân am p-adevărul,Lui cată să mă-nchin! Referitor …

Continuă să citești Definiţia istoricului – de Zilot Românul

Meditaţie Vara şi-apucă zborul spre ţărmuri depărtate, Al toamnei dulce soare se pleacă la apus, Şi galbenele frunze, pe dealuri semănate, Simţiri deosebite în suflet mi-au adus. O! cum vremea cu moartea cosesc fără-ncetare! Cum schimbătoarea lume fugând o rennoiesc! Câtă nemărginită pun ele depărtare Între cei din morminte şi acei ce doresc! Unde atâţi …

Continuă să citești Meditaţie – de Grigore Alexandrescu