Prin vânturi ce latră Prin vânturi ce latră,sui cu pași de piatră,poteca răsleață:ce șchioapă și-ngheață,către stâni de ceață... Arșițe mă coc,umbra-mi: greu cojoc,parc-ar fi de foc,parc-aș duce așape cărarea grea,veacurile-n ea...Și așa cum sui,pieptul muntelui,un gând ca un cuimă izbește, șui:uite turma!... Nu-i!... Caut-o, de poți,peste munții toți,peste munții toți! Cum mă întărâtdupă-atât urât,sângerând, în …

Continuă să citești Prin vânturi ce latră – de Aron Cotruș

Emoţie de toamnă A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta. Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,iau cuvintele şi le-nec în mare.Şuier luna şi o răsar şi o prefacîntr-o dragoste mare. Poezia a apărut în volumul O viziune a sentimentelor, la Editura pentru Literatură (1964). Alte …

Continuă să citești Emoție de toamnă – de Nichita Stănescu

Numai noaptea Numai noaptea vino, când tăcereaSe loveşte tainic de fereşti,Când mă-nchid ursuz în încăpereaUnde stau şi-aştept să te iveşti. Ca un fur ce vrea să-mi intre-n casă,Dar s-a prins în curte, printre vreji,Numai noaptea vino, când se lasăO perdea de plumb pe ochii treji. Fluturând în urma ta eşarfeNegurile toate de pe lac,Fă să …

Continuă să citești Numai noaptea – de Radu Stanca

Mai sunt câteva veri Mai sunt câteva veride trăit sub soare.Câteva cântece și tăceriroditoare. Câțiva strălucitoriani de ramură verde și flori.Câteva popasuri cu sfatși vin în pahare de turnat. Câteva sărutări mai sunt,până la sărutarea ta pământ.nu vă certați, prieteni drumeți,pentru nălucirile-acestei vieți. Alte poezii de Magda Isanos. Citețte poezia Murim… ca mâine – de Magda …

Continuă să citești Mai sunt câteva veri – de Magda Isanos

Te duci, copilărie... Motto: „Mi-e grea maturitatea, mi-e greu să fiu docil, Aş da orice pe lume să redevin copil.” Zburdam prin curtea plină cu raţe şi găini Trăiau pe-atunci părinţii şi rude şi vecini, Mi le-ai luat pe toate şi-o lacrimă îmi storci, Te duci, copilărie, şi nu te mai întorci. Nu mai există …

Continuă să citești Te duci, copilărie… – de Radu Pietreanu

Septembrie Suflet al meu, ce faci acu, Pierdut prin lucrurile toate? Lăsându-şi soarele-n bucate, Vara, catarg de foc, trecu. Un greier ţârâie mărunt Prin câmpul unde am umblat Şi ca un mort din somn sculat, În toate pier şi-n toate sunt. Prin vântul serii, glasul tău Îl mai pândesc, poate, şi-acum; O stea sclipind prin …

Continuă să citești Septembrie – de Miron Radu Paraschivescu