Toamna – de Ștefan Octavian Iosif

Toamna Se-ntoarce toamna iar, cu aiureli De vânt pe la fereşti, Tu, suflet plin de griji şi de-ndoieli, Te-nfiorezi de tristele-i poveşti... El povesteşte despre moarte foi Pe care le goneşte ca pe-un roi, Ca pe-un convoi De fluturi morţi, şi ţi le aruncă-n geam. El stinge crini, şi roze, şi zambile, El frânge ramuri, …

Continuă să citești Toamna – de Ștefan Octavian Iosif

De-a v-aţi ascuns – de Tudor Arghezi

Dragii mei, o să mă joc odată Cu voi, de-a ceva ciudat. Nu ştiu când o sa fie asta, tată, Dar, hotărât, o să ne jucăm odată, Odată, poate, după scăpătat. E un joc viclean de bătrâni Cu copii, ca voi, cu fetiţe ca tine, Joc de slugi şi joc de stăpâni, Joc de păsări, …

Continuă să citești De-a v-aţi ascuns – de Tudor Arghezi

Riga Crypto şi Lapona Enigel – de Ion Barbu

Riga Crypto şi Lapona Enigel Menestrel trist, mai aburitCa vinul vechi ciocnit la nuntă,De cuscrul mare dăruitCu pungi, panglici, beteli cu funtă, Mult îndărătnic menestrel,Un cântec larg tot mai încearcă,Zi-mi de lapona EnigelŞi Crypto, regele-ciupearcă! - Nuntaş fruntaş!Ospăţul tău limba mi-a fript-o,Dar, cântecul, tot zice-l-aş,Cu Enigel şi riga Crypto. - Zi-l menestrel!Cu foc l-ai zis …

Continuă să citești Riga Crypto şi Lapona Enigel – de Ion Barbu

Îmi pare rău – de Tudor Arghezi

Îmi pare rău că Dumnezeu pe toţi,Ne ia drept nişte spărgători şi hoţiŞi nişte haimanale,Crezând că tot umblăm după paraleŞi după giuvaierele Mariei - Sale. Le leagă noduri, le chiteşte într-ascuns,Ca să ne minţă, cu lumină el le-a unsŞi le arată doar pe dinafară,Că înlăuntrul lor e noapte chioară,În care ţine totul să îngroape.Îl supără …

Continuă să citești Îmi pare rău – de Tudor Arghezi

Frunzele – de Radu Stanca

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran Frunzele (Elegie de toamnă) Nu mă-ntreba nimic în noaptea asta,Nici cât e ceasul, nici ce gânduri am.Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra,Să nu văd frunzele cum cad din ram... Fă …

Continuă să citești Frunzele – de Radu Stanca

Cu toamna în odaie – de Ion Minulescu

Cu toamna în odaie Mi-a bătut azi-noapte Toamna-n geam, Mi-a bătut cu degete de ploaie... Şi la fel ca-n fiecare an, M-a rugat s-o las să intre în odaie, Că-mi aduce o cutie cu Capstan Şi ţigări de foi din Rotterdam... Am privit în jurul meu şi-n mine: Soba rece, Pipa rece, Mâna rece, Gura …

Continuă să citești Cu toamna în odaie – de Ion Minulescu

Călugărul din vechiul schit  – de Traian Demetrescu

Motto: „Întâlnirea a doua personalități este asemeni contactului a două substanțe chimice: dacă există o reacție, amândouă sunt transformate." - Carl Jung Călugărul din vechiul schit  Călugărul din vechiul schitO zi la el ne-a găzduitȘi de-ale lumii mi-a vorbitIar când să plec, l-am întrebat:„Ce soartă rea te-a îndrumatSă cați un loc printre sihaștrii?”El mi-a răspuns: …

Continuă să citești Călugărul din vechiul schit  – de Traian Demetrescu

Reposting: Orice asemănare cu realitatea (nu) este întâmplătoare!

https://panatiberiu.blog/2018/10/02/balada-turnatorului-profesionist/

PLOUĂ – de George Topîrceanu

Plouă... Pe-aici când plouă, plouă îndesat, Nu ține ca la noi un ceas ori două. Că ziua plouă, plouă pe-nserat, Și când se crapă iar de ziuă, — plouă. În faptul zilei, streșinile plâng. Pădurea stă plouată ca o curcă. Natura calcă cu piciorul stâng: Pe-aici când plouă, — plouă, nu se-ncurcă! Iar când s-arată …

Continuă să citești PLOUĂ – de George Topîrceanu

Destinul – de Veronica Porumbacu

Destinul Destinul mi-e să n-am niciun destin. Destinul mi-e să port alte destine. Un geam să fiu, strălimpede, străin, să vă vedeţi pe voi, privind prin mine. Să nu vă aburească suflul meu în niciun fel fereastra către lume. Să nu exist - şi-aceasta-i cel mai greu; şi ce e mai uşor - să n-am …

Continuă să citești Destinul – de Veronica Porumbacu