Pâine la foame udată e cea mai dulce bucată – de Anton Pann (dedicată celor care nu știu cât costă o… pâine!)

Tuturor celor care au uitat cât costă o pâine! Cine știe, poate că unii dintre ei nu au știut niciodată... prețul pâinii și sudoarea cu care se obține o bucată de pâine! Mai ales de către slujitorii devotați ai sistemului educațional din România. Nu doar atunci când sunt în grevă generală... tot pentru un boț …

Continuă să citești Pâine la foame udată e cea mai dulce bucată – de Anton Pann (dedicată celor care nu știu cât costă o… pâine!)

GELOZIE – de George Topîrceanu

Motto:  Poetul este delegatul veşnic al sufletului omenesc în simfonia spiritului universal. - George Călinescu Gelozie Dacă nu ne-am fi-ntâlnit(Absolut din întâmplare),Tu pe altul oarecareTot așa l-ai fi iubit. Dacă nu-ți ieșeam în drum,Ai fi dat cu bucurieAltuia străin, nu mie,Mângâierile de-acum. Ai avea și vreun copilCare, poate (idiotul!),Ar fi sămănat în totulCu-acel tată imbecil. …

Continuă să citești GELOZIE – de George Topîrceanu

VIDEO – întâlnire cu absolvenți ai promoției 1978 a Liceului „OLTCHIM”! Trecut-au ani ca nouri lungi pe şesuri…

Singurul farmec al trecutului este că rămâne trecut. (Oscar Wilde) Trecut-au ani ca nouri lungi pe șesuri Și niciodată n-or să vie iară, Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară Povești și doine, ghicitori, eresuri. Mihai Eminescu - Sonet (Trecut-au anii...)  Un astfel de moment merită cu prisosință să fie rememorat. Pentru că nu-l trăiești …

Continuă să citești VIDEO – întâlnire cu absolvenți ai promoției 1978 a Liceului „OLTCHIM”! Trecut-au ani ca nouri lungi pe şesuri…

LA MARGINEA CIMITIRULUI – de Magda Isanos

LA MARGINEA CIMITIRULUI Este la marginea cimitirului, lângã bunic, un loc prea potrivit, sã-mi uit de toate și sã-i țin și lui când noaptea-i lungã, iarna, de urât. Mi-ar fi-n pãmântul cald așa de bine și trupu-n iarbã bunã mi-aș preface, sã-l pascã vite pripãșite si sãrace, ce-or cere si-o-ndurare pentru mine, la marea judecatã. …

Continuă să citești LA MARGINEA CIMITIRULUI – de Magda Isanos

Doamne, dacă-mi eşti prieten – de Spiridon Popescu

Doamne, dacă-mi eşti prieten Doamne, dacă-mi eşti prieten,Cum te lauzi la toţi sfinţii,Dă-i în scris poruncă morţiiSă-mi ia calul, nu părinţii. Doamne, dacă-mi eşti prieten,N-asculta de toţi zurliii,Dă-i în scris poruncă morţiiSă-mi ia calul, nu copiii. Doamne, dacă-mi eşti prieten,Nu-mi mai otrăvi ursita,Dă-i în scris poruncă morţiiSă-mi ia calul, nu iubita. Doamne, dacă-mi eşti prieten,Cum …

Continuă să citești Doamne, dacă-mi eşti prieten – de Spiridon Popescu

Urme ale jafului din clădirea LABORATOARELOR Liceului „OLTCHIM” (II)

Motto: „Adolescenţa e-o frânghie de aur pe care n-o poţi tăia, dacă vrei, cu cuţitul. Adolescența e-o frânghie de aur legând nadirul şi zenitul.” - Nichita Stănescu Scurt pe 2 și 1/4: continuăm „povestea” tristă a dezastrului rămas în spațiile școlare dedicate numeroaselor laboratoare din clădirea impozantă în care funcționau acestea, în fostul liceu vâlcean …

Continuă să citești Urme ale jafului din clădirea LABORATOARELOR Liceului „OLTCHIM” (II)

Prea târziu – de Virgil Carianopol

Prea târziu Eram singur. Cineva de-afarămi-a bătut în uşă pe-nnoptat.M-am săltat cu greu din aşternuturi,ca din morţi atunci când eşti sculat. - Hai, deschide! mi-a strigat din stradăglasul său de aur şi de vis.Bâjbâind cu cheile în mână,am împins zăvorul şi-am deschis. O lumină-naltă, zâmbitoare,a privit la chipul meu zbârcit,apoi lung la părul alb ca …

Continuă să citești Prea târziu – de Virgil Carianopol

Ghicit în cafea – de Nora Iuga

Ghicit în cafea Milord, nu se mai poate concura, ceşcuţa japoneză este spartă şi-n zaţul ăsta negru de cafea a apărut un câine rău la poartă. Tu crezi că muschetarii vor veni cu trei florete mari la butonieră să-ţi spună că un nou poète maudit s-a spânzurat aseară de jartieră. Eroarea stă în movul cardinal în …

Continuă să citești Ghicit în cafea – de Nora Iuga

Capra şi iada – de Alecu Donici

Capra și iada Ţăranul între vitişoare Avea şi o căpriţă. El o numea leliţă, Îi da adese tăricioare. Şi bine o ţinea. Ea însă un nărav avea: De câte ori ţăranul intra pe zi în casă, Căpriţa după dânsul pe-o laviţă sărea, Apoi şi peste masă... Stăpânu-i suferea, Căci aştepta să vadă Curând, pe lângă …

Continuă să citești Capra şi iada – de Alecu Donici

LA ARME! – de Ştefan Octavian Iosif

La arme! Veniți, viteji apărători ai țării! Veniți, căci sfânta zi a răsărit: E ziua mare a reînălțării Drapelului de gloanțe zdrențuit! Veniți din toate unghiurile zării, Să cucerim ce-avem de cucerit! La arme, cei de-un sânge și de-o lege! La arme, pentru neam și pentru rege! Când Patria ne cheamă sub drapel, Datori sunt …

Continuă să citești LA ARME! – de Ştefan Octavian Iosif