Studiu de caz: Ucraina și drepturile minorităților etnice – situația românilor din statul vecin (I)

Motto: Oamenii sunt născuţi ca să se ajute unii pe alţii. – Ernest Hemingway

Povestea vorbei (de astăzi): Evenimentele convulsive dintr-un U.R.S.S. muribund, ne-au adus în situația de a asista pasivi la disoluția fostului imperiu sovietic. Și astfel, ne-am trezit vecini în nord nord-est cu un nou stat independent și suveran, stăpân asupra unor teritorii „istorice” și a altora, moștenite din defuncta Uniune Sovietică. Toate bune și frumoase sub regimul iliescian de la începutul anilor 90 ai secolului trecut, regim care ne mâna în turmă spre o societate socialistă cu față umană! Asta pentru că atât și într-acolo vedea vizionarul Ion Ilici Iliescu, comunistul de omenie, crescut sub pulpana acoperitoare a cuplului Ceaușescu. În timp nu s-au auzit decât slabe mârâieli, amintindu-și câte unul că în componența noului nostru vecin se aflau și teritorii care – în perioada interbelică – aparținuseră României Mari.

Nici contextul în care Basarabia și Bucovina se uniseră cu România nu le era străin, cum nici condițiile în care România fusese nevoită să le cedeze nu erau evenimente care să le scape. Cu atât mai mult, cu cât – de la o vreme – se întreceau în denunțarea Anexelor secrete ale odiosului Pact Molotov-Ribbentrop (încheiat la 23 august 1939, numit astfel de la numele miniștrilor de externe ai U.R.S.S. și Germaniei), prin care cele două state își delimitau sferele de influență în estul Europei.

DOCUMENTAR: Pactul Ribbentrop – Molotov – infamia redesenării Europei –  Radio România Cultural23 august 1939 – Moscova (U.R.S.S.) – semnarea Pactului de… neagresiune (!) sovieto-german. În plan secund, al doilea din dreapta – Iosif Vissarionovici STALIN, încântat de pleașca teritorială care-i pica… plocon!

Iar Basarabia (teritoriu aflat în componența statului național unitar român din 1918, față de care Germania nazistă își manifestase… dezinteresul!), la momentul oportun urma să revină Uniunii Sovietice. Moment care a venit repede, sfârșitul lunii iunie 1940 găsindu-ne fără Basarabia și fără nordul Bucovinei (teritoriu pretins de Stalin drept „compensație” pentru cei 22 de ani de exploatare de către burghezo-moșierimea română a Basarabiei!), cărora li s-a adăugat și așa-numitul Ținut Herța. Și duse au fost...

Sfârșitul celui de al doilea război mondial – în care România a fost înfrântă – prin Tratatul de pace de la Paris (încheiat la 10 februarie 1947), a consfințit această realitate teritorială. Situație reconfirmată în 1975, prin încheierea / parafarea Acordurilor de la Helsinki, (sau Actul final, semnat de 35 de state), la sfârșitul lucrărilor Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa.

Astfel, noul stat ucrainean a intrat în arena internațională cu toate problemele pe care le-a moștenit de la defuncta Uniune Sovietică, mai ales cele de natură teritorială.

Avem un TRATAT cu UCRAINA, ce facem cu el!?

Aspirațiile României de a deveni membru al Uniunii Europene presupunea, printre multe altele, rezolvarea eventualelor diferente teritoriale cu vecinii. Ceea ce statul român și Ucraina vecină au făcut prin încheierea – la 2 februarie 1997 – a unui Tratat cu privire la relațiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina (publicat în  Monitorul Oficial, nr. 157 din 16 iulie 1997, după ratificarea lui de către Parlament). Document prin care România a recunoscut statu-quo-ul teritorial.

Și ca să fie treaba treabă, prin acest TRATAT, cele două state s-au angajat:

  • să-și întemeieze relațiile lor „pe încredere şi respect reciproc, cooperare şi parteneriat”;
  • să respecteîn relațiile reciproce, ca şi în relațiile cu alte state, principiile Cartei Organizaţiei Națiunilor Unite şi ale Actului final de la Helsinki: egalitatea suverană, nerecurgerea la forță sau la amenințarea cu forța, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială a statelor, reglementarea pașnică a diferendelor, neamestecul în treburile interne, respectarea drepturilor omului, egalitatea în drepturi şi dreptul popoarelor de a dispune de ele însele, cooperarea dintre state şi îndeplinirea cu bună-credință a obligaţiilor asumate conform dreptului internațional” (art. 1);
  • 1. Părţile contractante, în concordanță cu principiile şi normele dreptului internațional şi cu principiile Actului final de la Helsinki, reafirmă ca frontiera existentă între ele este inviolabilă şi, de aceea, ele se vor abține, acum şi în viitor, de la orice atentat împotriva acestei frontiere, precum şi de la orice cerere sau acțiune îndreptată spre acapararea şi uzurparea unei părţi sau a întregului teritoriu al celeilalte părţi contractante” (art. 2);
  • 1. Părţile contractante reafirmă că nu vor recurge în nicio împrejurare la amenințarea cu forța sau la folosirea forţei, fie îndreptată împotriva integrității teritoriale sau independenței politice a celeilalte părţi contractante, fie în orice alt mod… Ele se vor abține, de asemenea, de la sprijinirea unor asemenea acţiuni şi nu vor permite unei terţe părţi să folosească teritoriul lor pentru desfăşurarea unor activităţi de acest fel împotriva celeilalte părţi contractante”;
  • 2Orice probleme şi diferende între părţile contractante vor fi soluționate exclusiv prin mijloace pașnice, în conformitate cu normele dreptului internațional.” (art. 3).
  • părţile contractante îşi vor întări şi extinde cooperarea în cadrul organizaţiilor internaționale, inclusiv cele regionale şi subregionale. Ele se vor sprijini reciproc în eforturile lor de integrare în structurile europene şi euroatlantice.” (art. 5);
  • „… 3. Părţile contractante vor realiza colaborarea în domeniul militar pe baza unor acorduri separate între organele lor de stat competente.” (art. 6);
  • 1. Părţile contractante vor colabora, între ele şi în cadrul organizaţiilor şi conferințelor internaționale, în vederea dezvoltării şi punerii în aplicare a standardelor internaționale referitoare la promovarea şi protecția drepturilor omului şi a libertăților fundamentale pentru toţi, inclusiv a drepturilor persoanelor aparţinând minorităților naţionale.
  • 2. Părţile contractante se vor consulta, ori de cate ori va fi nevoie, în scopul perfecționării şi armonizării legislaţiei lor naţionale în acest domeniu, dezvoltării contactelor umane şi rezolvării problemelor cu caracter umanitar de interes comun.” (art. 12).
  • 1. În scopul protectiei identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorității române din Ucraina şi a minorității ucrainene din România, părţile contractante vor aplica normele şi standardele internaționale prin care sunt determinate drepturile persoanelor aparţinând minorităților naţionale şi anume acele norme şi standarde care sunt cuprinse în Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naţionale, precum şi în: Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinței asupra dimensiunii umane a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, din 29 iunie 1990, Declarația Adunării Generale a O.N.U. asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităților naţionale sau etnice, religioase şi lingvistice (Rezoluția nr. 47/135), din 18 decembrie 1992, şi Recomandarea nr. 1201 (1993) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la un protocol adițional la Convenţia europeană a drepturilor omului, referitor la drepturile minorităților naţionale, cu înţelegerea ca această recomandare nu se referă la drepturi colective şi nu obligă părţile contractante să acorde persoanelor respective dreptul la un statut special de autonomie teritorială bazată pe criterii etnice.
  • 2. Minoritatea română din Ucraina cuprinde cetățenii ucraineni, indiferent de regiunile în care trăiesc şi care, potrivit opțiunii lor libere, aparțin acestei minorități în virtutea originii lor etnice, limbii, culturii sau religiei lor. Minoritatea ucraineană din România cuprinde cetățenii români, indiferent de regiunile în care trăiesc şi care, potrivit opțiunii lor libere, aparțin acestei minorități în virtutea originii lor etnice, limbii, culturii sau religiei lor.
  • 3. Părţile contractante se angajează să adopte, dacă va fi necesar, măsuri adecvate în vederea promovării, în toate domeniile vieții economice, sociale, politice şi culturale, a egalității depline şi reale între persoanele aparţinând minorităților naţionale şi cele aparţinând majorităţii populației. În această privință, ele vor ține seama în mod corespunzător de condiţiile concrete în care se află persoanele aparţinând minorităților naţionale.
  • 4. Părţile contractante reafirmă că persoanele la care se referă acest articol au, îndeosebi, dreptul, exercitat în mod individual sau împreună cu alți membri ai grupului lor, la libera exprimare, la menţinerea şi dezvoltarea identităţii lor etnice, culturale, de limbă şi religioase, dreptul de a-şi menţine şi dezvolta propria lor cultură, la adăpost de orice încercare de asimilare împotriva voinței lor. Ele au dreptul să-şi exercite pe deplin şi efectiv drepturile omului şi libertățile fundamentale, fără nicio discriminare şi în condiţii de deplină egalitate în faţa legii. Persoanele aparţinând acestor minorități au dreptul de a participa, în mod efectiv, la treburile publice, inclusiv prin reprezentanți aleşi potrivit legii, precum şi la viaţa culturală, socială şi economică.
  • 5. Părţile contractante vor crea, pentru persoanele aparţinând minorității române din Ucraina şi pentru cele aparţinând minorității ucrainene din România, aceleași condiţii pentru studierea limbii lor materne. Părţile contractante reafirmă că persoanele sus-menţionate au dreptul să fie instruite în limba lor maternă, într-un număr necesar de școli şi instituții de stat pentru învățământ şi specializare, situate ţinând seama de răspândirea geografică a minorităților respective. Ele au, de asemenea, dreptul de a folosi limba lor maternă în raporturile cu autorităţile publice, în conformitate cu legislația naţională şi cu angajamentele internaționale ale părţilor contractante.
  • 6. Părţile contractante recunosc că, în exercitarea dreptului la asociere, persoanele aparţinând acestor minorități naţionale pot înfiinţa şi menţine, în conformitate cu legislația internă, propriile organizaţii, asociaţii, precum şi instituții sau așezăminte de învățământ, culturale şi religioase.
  • 7. Părţile contractante vor respecta dreptul persoanelor aparţinând minorităților naţionale de a avea acces, în limba maternă, la informație şi la mijloace de comunicare în masă, precum şi de a schimba liber şi de a difuza informaţii. Ele nu vor crea obstacole, în ceea ce privește înfiinţarea şi utilizarea de către aceste persoane, în cadrul legislaţiei interne a fiecărei părţi contractante, a propriilor mijloace de informare în masă. Persoanele la care se referă acest articol au dreptul de a menţine contacte între ele şi peste frontiere cu cetăţeni ai altor state şi de a participa la activităţile organizaţiilor neguvernamentale, atât la nivel naţional, cât şi international.
  • 8. Părţile contractante se vor abține să ia măsuri care, modificând proporțiile populației din zone locuite de persoane aparţinând minorităților naţionale, urmăresc limitarea drepturilor şi libertăților acestor persoane, care decurg din standardele şi normele internaționale menţionate în paragraful 1 al prezentului articol.
  • 9. Orice persoană aparţinând unei minorități naţionale, care consideră că drepturile protejate prin acest articol i-au fost încălcate, are dreptul să adreseze o petiție autorităţilor de stat competente, folosind procedurile legale disponibile.
  • 10. Părţile contractante recunosc obligaţia persoanelor la care se referă acest articol de a fi loiale statului al cărui cetăţeni sunt, de a respecta legislația naţională, precum şi de a respecta drepturile celorlalte persoane, îndeosebi ale acelora care aparțin populației majoritare sau altor minorități naţionale.
  • 11. Nici una dintre prevederile acestui articol nu va fi interpretată ca limitând sau negând drepturile omului, care sunt recunoscute în conformitate cu legile părţilor contractante sau cu acordurile încheiate între ele.
  • 12. Nici una dintre prevederile acestui articol nu poate fi interpretată ca implicând vreun drept de a întreprinde vreo activitate sau de a comite vreo acțiune contrară scopurilor şi principiilor Cartei O.N.U., altor obligaţii decurgând din dreptul internațional sau prevederilor Actului final de la Helsinki şi ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă, inclusiv principiului integrității teritoriale a statelor.
  • 13. Părţile contractante, în scopul de a coopera în urmărirea îndeplinirii angajamentelor prevăzute în acest articol, vor crea o comisie mixtă interguvernamentală, care va ține cel puţin o sesiune anuală. (art. 13).
  • … „Părţile contractante vor lărgi colaborarea în domeniul transporturilor, inclusiv asigurarea libertății de tranzit pe teritoriile lor pentru persoane şi mărfuri, în conformitate cu legislația naţională şi cu normele şi practica internațională. În acest scop, ele vor încheia acorduri corespunzătoare.” (art. 17);
  • … „1. Părţile contractante vor dezvolta cooperarea în domeniile culturii, științei şi învăţământului.
  • 2. Părţile contractante vor sprijini cunoașterea reciprocă a valorilor culturale din cele două țări de către cetățenii lor, vor susține inițiativele în acest sens pe linie de stat, civice şi individuale şi vor contribui la lărgirea schimburilor dintre uniuni de creație, asociaţii, institutii de cultura, știință şi învățământ.”;
  • … „5. Părţile contractante vor încuraja studierea limbii române în Ucraina şi a limbii ucrainene în România şi vor crea, în acest scop, condiţii şi posibilități adecvate, îndeosebi prin sprijinirea pregătirii profesorilor şi a organizării învăţământului.” (art. 19);
  • … „Prezentul tratat se încheie pe termen de 10 ani. Valabilitatea lui se prelungește automat pe noi perioade de câte 5 ani, dacă nici una dintre părţile contractante nu va încunoștința în scris cealaltă parte contractantă despre intenția sa de a-l denunța, cu cel puţin un an înaintea expirării perioadei de valabilitate respective.” (art. 27).

Tratatul a fost semnat de către EMIL CONSTANTINESCU (pentru România) și de LEONID KUCIMA (pentru Ucraina), fiind încheiat la Constanța la 2 iunie 1997, „în două exemplare originale, fiecare în limbile română şi ucraineană, ambele texte fiind autentice”.

Am recurs la citarea in extenso, pentru a realiza că textul era bine ticluit, fiind în acord cu normele general valabile (atunci și acum) în dreptul internațional. Dovadă că este așa stă și faptul că – până acum – el nu a fost denunțat de către nici una dintre părțile contractante, chiar dacă fiecare dintre ele putea să o facă de vreo 4 ori! Dar nu a făcut-o.

Apropo! Dacă România considera că partea ucraineană nu a respectat anumite prevederi, referitoare la drepturi ale minorității române / moldovene din Ucraina, avea posibilitatea să-l denunțe. Deși, din când în când, a mai mârâit cu referire la nerespectarea / încălcarea de către Ucraina a unora dintre prevederile tratatului.

harta-bucovina 1910Harta etnografică a Bucovinei (conform recensământului din 1910)

Tratează-i pe ceilalți așa cum ai vrea să fii tratat tu însuți!

Înainte de a ataca fondul problemei, este bine să știm că problemele privind minorităţile naţionale nu pot fi rezolvate, de o manieră satisfăcătoare, decât într-un cadru politic democratic, bazat pe existenţa unui stat de drept, cu un sistem judiciar independent şi eficace, cadru care garantează respectarea deplină a drepturilor omului şi libertăţilor sale fundamentale, egalitatea în drepturi şi condiţii egale pentru toţi cetăţenii, libera exprimare a tuturor intereselor şi aspiraţiilor lor legitime.

Conform normelor de drept internațional, identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă a minorităţilor naţionale poate să fie protejată asigurând persoanelor aparţinând acestor minorităţi dreptul de a se exprima liber, de a-și prezerva şi dezvolta această identitate, fără nicio discriminare, în condiţiile unei depline egalităţi în faţa legii. Ceea ce – printre altele – presupune și desfășurarea unor acțiuni concrete împotriva tuturor formelor de ură rasială sau etnică, de antisemitism, xenofobie şi discriminare faţă de orice persoană, precum şi de persecuţie pentru motive religioase sau ideologice.

În Recomandarea nr. 1134 (1990) cu privire la drepturile minorităţilor, adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la 1 octombrie 1990, referitor la minorităţile naţionale, au fost evidențiate mai multe principii referitoare la minorități, printre care: minorităţile naţionale au dreptul de a fi recunoscute ca atare de statele pe al cărui teritoriu trăiesc; ele trebuie să aibă dreptul de a-şi păstra şi dezvolta cultura; statele trebuie să se abţină atât de la politicile de asimilare forţată a minorităţilor sau de luarea de măsuri administrative care să afecteze compoziţia populaţiei în zonele locuite de minorităţile naţionale, cât şi de a constrânge aceste minorităţi să se restrângă în „ghetouri” geografice şi culturale; persoanele aparţinând acestor minorităţi nu pot fi private de dreptul de a avea, în comun cu ceilalţi membri ai grupului lor, propria lor viaţă culturală, de a profesa şi practica propria lor religie sau de a-şi folosi propria limbă etc.

Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, document semnat la 5 noiembrie 1992 de către statele membre ale Consiliului Europei (semnată de România în 1995 şi ratificată la 29 ianuarie 2008, intrând în vigoare de la 1 mai 2008), prin care statele trebuie să-și întemeieze legislația pe unele principii, precum: recunoaşterea limbilor regionale sau minoritare ca expresie a bogăţiei culturale; respectarea ariei geografice a fiecărei limbi regionale sau minoritare, astfel încât diviziunile administrative existente sau noi, să nu constituie un obstacol pentru promovarea respectivei limbi regionale sau minoritare; necesitatea unei acţiuni hotărâte pentru promovarea limbilor regionale sau minoritare în vederea salvgardării lor; promovarea unor forme corespunzătoare de schimburi transnaţionale pentru limbile regionale sau minoritare folosite într-o formă identică sau apropiată în două sau mai multe state.

Pe lângă actele normative invocate anterior, referitoare la drepturile și libertățile minorităților naționale / etnice, trebuie ținut cont și de prevederi cuprinse în Rezoluția Parlamentului European din 13 noiembrie 2018 referitoare la standardele minime pentru minorități în UE.

Ca și de Recomandările de la Tallinn privind Minorităţile Naţionale şi Mass-Media în Era Digitală, adoptată în 2019 de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Document care se adaugă celorlalte Recomandări, adoptate în timp de OSCE:

Cum nu pot să dăuneze nici informațiile din Ghidul drepturilor omului pentru asigurarea ordinii publice la întruniri, document OSCE;

Sau cele din Ghidul pentru înţelegerea şi prevenirea creării profilurilor etnice discriminatorii;

Și tot aici, nu ar trebui să fie ignorată RECOMANDAREA DE POLITICĂ GENERALĂ CERI NR. 11 PRIVIND
COMBATEREA RASISMULUI ȘI DISCRIMINARE RASIALĂ ÎN ACTIVITĂȚILE POLIȚIEI (CERI – Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței);

Sau Ghidul practic pentru serviciile de poliție în vederea prevenirii discriminării comunităților de romi,

Nici Manualul pentru formatorii polițiștilor Formare pentru polițiști din perspectiva drepturilor fundamentale, elaborat de FRA (Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene), nu ar trebui să-i lase indiferenți pe cei interesați de problematica unora dintre drepturile cetățenești. Fie și pentru că oferă mură-n gură, întregul eșafodaj legislativ – raportat la drepturile fundamentale ale omului – pentru a evita repetarea grozăviilor polițienești / jandarmerești din 10 august 2018, întâmplate la mitingul cetățenesc din București.

Referitor la limitările acceptate în legislaţia europeană și internațională referitoare la drepturile omului, privind exercitarea dreptului la libertatea de exprimare,  acestea trebuie să fie prevăzute de lege, să urmărească unul dintre obiectivele legitime, stabilite în mod expres în legislaţia europeană și internațională, și să fie necesare și proporționale cu realizarea obiectivului declarat. Legislația internațională recunoaște un număr limitat de tipuri de exprimare, care ar trebui să fie sancționate de state prin lege, și anume: instigarea directă și publică la comiterea genocidului și diseminarea în orice mod a ideilor bazate pe superioritate rasială sau ură, instigarea la discriminare rasială, precum și instigarea la acte de violență împotriva oricărei alte rase sau grup de persoane de altă culoare sau origine etnică.
Legislaţia europeană și internațională recunoaşte, de asemenea, un număr limitat de tipuri de exprimare a opiniei, care ar trebui interzise de state, în special: propaganda de război și promovarea, în orice mod, a urii naționale, rasiale sau religioase, care constituie o instigare la discriminare, ostilitate sau violență. Tipurile de exprimare de acest gen nu trebuie să-și aibă locul în dezbaterile publice.

În sensul utilizat în aceste Recomandări, „minoritate națională”, se referă la o gamă largă de persoane care aparțin diverselor comunități etnice, religioase, lingvistice și culturale, indiferent de faptul dacă aceste comunități sunt recunoscute sau nu de către statele în care acestea își au reședința, și indiferent de felul în care acestea se identifică.

Despre faptul că unele din prevederile tratatului româno-ucrainean nu se regăseau în realitatea vieții cotidiene a românilor din teritoriile aflate în componența statului vecin, despre perspectivele acestor relații bilaterale – după încheierea într-un termen rezonabil a războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei – pe larg, în episodul următor.

01.04.2021 2019 Fântâna Albă191 aprilie 2019Fântâna Albă (Ucraina) participând la ceremonia comemorativă prilejuită de Ziua Națională de cinstire a Memoriei Românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie. Alături de părintele arhimandrit MELCHISEDEC, starețul mănăstirii Putna.

Războiul este unealta finală a politicii. Buckminster Fuller

Vezi și articolul FOTO&VIDEO – Și noi am fost în nordul Bucovinei, la ceremonia comemorativă de la FÂNTÂNA ALBĂ! – publicat pe 1 aprilie 2022;

Vezi și articolul Ucraina – deocamdată… atât! – publicat pe 30 martie 2022;

Vezi și articolul Mariupol – umbra așezării urbane de odinioară (VIDEO) Și alte ȘTIRI de ultimă oră! – publicat pe 25 martie 2022;

Vezi și articolul „Captură” de soi în Ucraina! Generali ruși căzuți pentru o cauză pierdută… Mesajul Olenei Zelenska (VIDEO) – publicat pe 24 martie 2022;

Vezi și articolul Un antinazist ucrainean, supraviețuitor al lagărelor de exterminare naziste, ucis (la el acasă!) de rachetele „denazificatorilor” ruși! – publicat pe 24 martie 2022;

Vezi și articolul Un popor curajos, aflat în pribegie… – publicat pe 23 martie 2022;

Vezi și articolul Cine-i Oleg Gazmanov și care-i treaba cu textul / melodia lui: „Ucraina şi… Moldova, ele toate-s ţara mea”! – publicat pe 22 martie 2022;

Vezi și articolul Mamelor din Ucraina… recunoștință și speranță! – publicat pe 22 martie 2022;

Vezi și articolul Stop the Russian invasion of Ukraine! – publicat pe 22 martie 2022;

Vezi și articolul COPIII… Salvați COPIII… De prezentul și viitorul pe care le aduce armata „eliberatoare” a lui Vladimir PUTIN! – publicat pe 20 martie 2022;

Vezi și articolul Armata rusă la vânătoare de civili în UCRAINA (VIDEO). Și altele de nefăcut, dar făcute de „denazificatorii” lui Vladimir PUTIN… – publicat pe 18 martie 2022;

Vezi și articolul Arnold Schwarzenegger – „I’ll be back”: mesaj pentru ruși și pentru Putin (VIDEO subtitrat în română) – publicat pe 18 martie 2022;

Vezi și articolul Tractoare ucrainene „înhămate” la mașinile de război rusești! – publicat pe 17 martie 2022;

Vezi și articolul TEATRUL Dramatic din MARIUPOL… altă crimă de război a „vitejilor” piloți ai lui PUTIN! – publicat pe 17 martie 2022;

Vezi și articolul Ziarista rusă Marina Ovsiannikova – exemplu de curaj și de patriotism! – publicat pe 16 martie 2022;

Vezi și articolul PUTIN – cavalerul apocalipsei rusești în Ucraina! – publicat pe 15 martie 2022;

Vezi și articolul „Playing for the last time!” – publicat pe 14 martie 2022;

Vezi și articolul ORAȘELE UMBRE! STOP WAR! – publicat pe 11 martie 2022;

Vezi și poezia NE DUCEM TOȚI – de Serghei Esenin – publicată pe 9 martie 2022;

Vezi și articolul STING – „Noi, toţi, ne iubim copiii. Opriţi războiul!” – publicat pe 6 martie 2022;

Vezi și articolul Back In The USSR! – publicat pe 4 martie 2022;

Vezi și poezia PACEA LUMII – de Vasile Militaru – publicată pe 3 martie 2022;

Vezi și articolul UCRAINA, Volodimir ZELENSKI – jos pălăria! Acum „și eu sunt ucrainean”! – publicat pe 2 martie 2022;

Vezi și poezia Balada corbilor – de George Topîrceanu – publicată pe 26 februarie 2022.

DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!

Iar până atunci, vorba lui Caragiale…

Să fiţi sănătoşi şi veseli!

ŢINEŢI APROAPE! 

– Va urma –

Tiberiu M. Pană

______________________________

Foto copertăteritoriile colorate în maro – marcând nordul Bucovinei, pe cel al Basarabiei (partea de est a Moldovei, teritoriul dintre râurile Prut și Nistru), precum și sudul Basarabiei (aflat la nord de gurile Dunării) – fac parte din Ucraina, fiind locuite de o numeroasă populație românească.

Jimi Hendrix – Machine Gun

Mitraliera îmi sfâșie corpul în afară
Omul rău mă face să te omor
Omul rău te face să mă omori
Chiar dacă suntem doar familii separate.
Ei bine, îmi ridic toporul și mă lupt ca un barbar,
știi la ce mă refer?
Hei, și gloanțele tale continuă să mă doboare …

FiRMA – Prizonieri de Război (Official Video)

Soarele scuipă, pământul tresare
Și demonii aplaudă salbe de foc
Armate de îngeri se încolonează
Și încep vânătoarea de dezertori.

Masonii ridică la ceruri castele
Și–ncep să se cațere către Olimp
Dar șoimii de tablă se înfig în ele
Și apoi le preschimbă în scrum și nisip.

E război!
Lumea se destramă lângă noi
Doi
Suntem prizonierii de război.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.