Motto: Democrat înseamnă cineva care vrea să înalțe poporul pe umerii săi, nu cineva care vrea să se înalțe el pe umerii poporului. – Nicolae Iorga

Scurt pe 2 și 1/4: După atâta frig și ceață, a simțit nevoia să-și scoată ideile ciuce la plimbare pe facebook și dl MIȚARU Anton. Cel care, în îndelungata-i carieră de slujbaș devotat al tuturor celor care călăreau vremelnic statul român, a făcut tot felul de treburi. De la debutul ca inginer stagiar în Întreprinderea Judeţeană Morărit-Panificaţie Vâlcea (în 1968), trecând prin şef birou, şef serviciu producţie, mecanic şef investiţii, plan, aprovizionare (între 1968-1977), la inginer şef (1977-1990) și director general al acelei întreprinderi (1990-1992). Timp în care a împărtășit ideile politice ale mai marilor zilei. De la comuniști la PSD, trecând prin Frontul Salvării Naționale (1990-1992), membru / vicepreşedinte al PD (1992-1995), membru / vicepreşedinte al PDSR (1995-2000), pentru ca, în legislatura 2000-2004 să fie deputat PDSR (Partidul Democrației Sociale din România, din iunie 2001 devenit Partidul Social Democrat). Nu mai vorbim de împopoțonarea sa cu titluri – nu doar onorifice – (pentru merite inexistente!) în rivuluția vâlceană din 1989!

Despre faptele sale de vitejie parlamentară (cam subțirele pentru un politruc care fusese și Președinte al Consiliului județean Vâlcea timp de două mandate, între 1992-2000), stau mărturie slovele rămase întipărite pe pagina Camerei Deputaților. De unde vă puteți edifica asupra părții vizibile a activității parlamentare a d-lui Mițaru A., accesând Sinteza activităţii parlamentare (vă asigur că unele chiar merită să fie… ascultate / citite / văzute, constând doar în câteva cuvinte, rostite din banca parlamentară pe care a ocupat-o):

Cu stânga nici cruce nu poți să-ți faci, darămite să conduci o țară! (Petre Țuțea)

Rămas fără obiectul muncii, tânărul pensionar s-a oploșit pe lângă un personaj politic pe care-l considera ca fiind de viitor, ale cărui ambiții de mărire le cuantificase încă din vremea în care fuseseră colegi în conducerea filialei vâlcene a Partidului Democrat. Iar Gutău Mircia – căci despre el este vorba – l-a luat în dreapta sa și l-a ținut cât s-a putut de aproape, nutrind speranța că o să aibă prilejul să-i valorifice calitățile de bun… sforar! Că doar atât se mai putea alege din toată cariera acestuia.

Știm deja că Mițaru a avut un rol malefic în inițierea și derularea „negocierilor” cu Universitatea din Pitești (în continuare, UPIT), pentru împlinirea pohtei gutăiene, de a intra în posesia celor 26 hectare de teren virgin. Imobil care se afla în administrarea delegată a UPIT, unde ființa filiala vâlceană a acesteia. Filială care era și este… mai mult moartă decât vie, din lipsă acută de clientelă, dornică de patalamale!

Să ne reamintim principalele momente ale activității lui MIȚARU, pusă în slujba intereselor lui Gutău și desființării liceului Oltchim, evenimente petrecute prin 2017-2018, ani de tristă amintire pentru toată suflarea acestei citadele educaționale vâlcene.

Asta presupune să ne reamintim câteva din abordările noastre anterioare, momente scriitoricești din care se ițește la lumină harul de abil trăgător de ițe al acestui… moștorog.

1. Cum a obținut  UPIT imobilele (teren și clădiri) care aparținuseră celor două foste unități militare din Râmnic și ce trebuia să construiască acolo, aflăm din H.G.R. nr. 918/2008 Acum cred că v-aţi lămurit CE TREBUIAU SĂ FACĂ UPIŢII ÎN IMOBILUL FOSTELOR UNITĂŢI MILITARE de lângă VLĂDEŞTI! ŞI NU AU FĂCUT NIMIC!

Prin H.G. nr. 918/2008 – UPIȚII s-au pomenit cu o pleaşcă de vreo 26 de hectare, pe care nu au reuşit nici măcar să le întreţină, (nu să mai edifice alte construcții faraonice acolo!). Considerându-se ditamai apropitarii (deşi nu sunt altceva decât nişte administratori prăpădiţi!), au crezut că se aflau în postura de a pune condiţii. Deşi niciun text de lege nu îi apăra, nefiind altceva decât niște administratori de rea credinţă! Care ar fi trebuit să fie deposedaţi fără nicio întârziere de către ministerul educaţiei, cel care are în administrare acest imobil, datorită neîndeplinirii obligaţiilor asumate prin acel act fondator, emis de administraţia publică centrală (vezi AICI– alin. (2) al art. 1 din H.G. nr 918 din 20 august 2008)!

În această situație și fără pertractări zadarnice, MEN trebuia să anuleze de mult Protocolul prevăzut la art. 2 al Hotărârii (vezi AICI – H.G. nr. 918/2008), care ar fi trebuit să fie încheiat „între părţile interesate în termen de 60 de zile”, de la intrarea în vigoare a hotărârii! Punct și… atât!

2. Cum au reușit Mircia GUTĂU şi ai lui să-i aducă la masa „negocierilor” pe super „interesaţii” de la Universitatea din Piteşti. Şi cum au cuplat upitiştii – cu toată fiinţa lor de demolatori de şcoală – la făcătura mangafalelor miţaro-gutăiene. Ceea ce am afirmat răspicat şi responsabil și am dovedit în Scrisoarea mea către rectorul CHIRLEȘAN D-tru [vezi SCRISOAREA – o abordare directă, într-un text de 4 pagini];

3. Cum au început să dea roade ameninţările şi amenzile aplicate UPIT: pentru unele din mult mai multele nereguli constatate la filiala sa din Vâlcea – conducerea universităţii a adoptat măsuri timide de remediere a unora dintre acestea. Aşa cum – printre altele – s-a întâmplat în şedinţele Consiliuluii de administrație al UPIT din 26 septembrie şi în cea din 2 noiembrie 2016 (vezi AICI – filele 2, 4);

4. Cum, în şedinţa din 11 ianuarie 2017, simţindu-se strâns bine în uşă, Consiliul de administraţie al UPIT a luat în calcul avansarea propunerii de a începe discuţii cu Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea, în vederea soluţionării amiabile a situaţiei acelui imobil din strada Ştirbei Vodă nr. 149! Cităm in extenso din acest document: „se va analiza posibilitatea negocierii cu Primăria Rm. Vâlcea a unui schimb de spaţiu pentru filiala universităţii în sensul obţinerii unei locaţii cu acces pentru transportul local, cantină, cămin, teren de sport”!!!! (vezi AICI, fila 6). Ceea ce înseamnă că discuțiile dintre Mițaru / Gutău și UPIT erau avansate. Și că presiunile puse pe UPIT dădeau roade.

Ceea ce s-au angajat să facă băieţii veseli din Piteşti prin hotărârea de guvern la care am făcut referire anterior – pe terenul pe care îl aveau în administrare delegată lângă Vlădeşti – era dispus să le dea de-a gata veneticul GUTĂU! Pe care – aşa cum a dovedit cu vârf şi îndesat – îl durea în moţul de la bască de soarta unităţilor de învăţământ vâlcean! Hăituite şi hărtănite, cum nu s-a mai întâmplat nicăieri, de poftele funciare ale acestui nesăţios Pantagruel local!

Așa cum am dovedit cu vârf și îndesat, sporovăielile repetate şi interesate despre învăţământ ale lui GUTĂU (domeniu despre care acest personaj butaforic şi caragialesc nu are nici cele mai elementare cunoştinţe), nu erau/sunt altceva decât o perdea de fum, în spatele căreia, el şi ceata lui de votanţi iresponsabili din Consiliul Local (nu în sensul legii penale, desigur!), şi-au satisfăcut toate pohtele… edilitare! Dovedindu-şi astfel dispreţul incomensurabil faţă de obligaţia lor primordială de a asigura condiţiile necesare pentru desfăşurarea unei educaţii de calitate, care să ţină cont atât pe nevoile reale de forţă de muncă ale comunităţii locale şi/sau regionale, cât şi de interesul superior al copilului!

Iar Gutău a ţinut închişi mii şi mii de elevi între zidurile neprimitoare ale clădirilor şcolilor din oraş! Cărora, fără niciun fel de discernământ, le-a amputat din curtea școlilor orice metru liber de alte sarcini sau de construcţii! Încât elevii celor mai multe dintre şcolile din oraş nu mai au niciun spaţiu liber în curţile acestora, pentru a putea să petreacă pauzele dintre ore! În schimb, ecologistul de serviciu a umplut școlile cu… parcuri!

În faţa acestui tăvălug de incompetenţă şi tupeu, toată lumea s-a dat la o parte. Nimeni din I.Ş.J. Vâlcea nu a zis nici… pâs! Ca nu cumva să-şi strice relaţiile excelente cu făcătorul şi împărţitorul local de pace! Și nu numai. Indiferent ce aberaţii  scornea şi emitea el despre educaţie, în general; sau, mai nou, despre învăţământul dual, în special.

5. Primăvara anului 2017 a marcat adoptarea altor măsuri „reparatorii” de către UPIT (vezi AICI – la fila 7 – una dintre acestea).

6. Şi a venit „istorica” şedinţă a C.A.-ului universităţii din data de 31 mai 2017, în care, sub oblăduirea aceluiaşi conf. dr. CHIRLEŞAN Dumitru, rectorul instituţiei, s-a aprobat vestitul „MEMORIU JUSTIFICATIV”, care a stat „la baza demarării procedurilor vizând relocarea activităţilor Centrului Universitar Rm. Vâlcea, filială a Universităţii din Piteşti, de la fosta unitate militară din localitatea Vlădeşti în municipiul Râmnicu Vâlcea, la Liceul Tehnologic Oltchim” (vezi AICI, fila 8, art. 1 al Hotărârii C.A. al UPIT).

Această Adresă fondatoare, care a stat la temelia relației UPIT-PRIMĂRIA UAT Râmnicu Vâlcea, era doar una dintre adresele remise Primăriei municipiului Râmnicu Vâlcea de către UPIT, (emisă cu nr. 6.197 din 07.VI.2017, înregistrată la destinatar sub nr. 23.022 din 12.VI.2017), intitulată pompos MEMORIU JUSTIFICATIV (!), reprezintă tocmai încununarea demersurilor subversive pe care hahalerele patentate de la UPIT le-au demarat, cerând „la schimb” imobilul în care își desfășura activitatea liceul Oltchim!

De remarcat faptul că UPIȚ-ii nici nu știau unde își avea sediul „filiala” lor vâlceană, în Memoriu… considerând greșit că aceasta era pe teritoriul UAT Vlădești! Și mai important este faptul că așa-numitul Memoriu… era adresat „În atenția d-lui consilier Mițaru Anton” și nu primarului municipiului, așa cum ar fi trebuit să fie! Asta spune totul despre rolul jucat de MIȚARU A. în această speță!

7. În şedinţa din 26 iunie 2017 a Consiliului de administraţie al Universităţii, a fost prezentată „Hotărârea Consiliului Local al municipiului Rm. Vâlcea privind demersurile necesare pentru promovarea proiectelor de Hotărâri de Guvern privind preluarea unor imobile şi terenuri aferente domeniului public al statului” (vezi AICI, fila 10 – ultimul alineat). Ceea ce însemna că băieţii se pregăteau să atace în tandem la minister, asigurând logistica necesară pentru a-şi urca la timp toţi sacii educaţionali în căruţa râmniceană! Numai că, de data asta, nu a fost să fie…

Concomitent, ca o confirmare a faptului că suflul sistolic al interesului inimoşilor upiţi începuse să o ia razna, pe 19 iunie 2017, Senatul UPIT a adoptat Hotărârea nr. 184/19.VI.2017, prin care – din lipsă de clienţi – desfiinţa unele dintre programele de studii universitare pe care intenţionau să le aducă la Vâlcea!!! (vezi AICI, filele 1–2).

8. A. Unul din argumentele forte ale lui MIRCIA GUTĂU pentru a justifica aducerea UPIT-ului în buricul târgului vâlcean (prin desfiinţarea L. T. OLTCHIM şi darea de cotă a imobilului acestuia, în încercarea eşuată de a lua „la schimb” cele peste 26 de hectare în care se lăfăie nemeritat filiala locală a acesteia), a fost acela că – procedând astfel – le oferă vâlcenilor învăţământ universitar… GRATUIT!

În randevuurile mele publice cu Mircia GUTĂU, i-am explicat în mod repetat că această susţinere  a sa nu este decât o altă mare gogoriţă, pe care el era dispus să o livreze nemestecată doar altora de-ai lui! Și oricui ar fi fost dispus să-l creadă, fără să pretindă niciun fel de… dovezi.

Fără multe alte discuţii, iată adevărul gol-goluţ (vezi AICI– Hotărârea Senatului UPIT nr. 244/ 13.07.2017, referitoare la taxele de şcolarizare – 7 file).

Poate că – între timp – s-o fi lămurit şi GUTĂU cât de gratuite erau aceste „studii” de stat, pe care vrea să ni le pună pe masă.

B. În toamna anului 2017, Consiliul de administraţie al UPIT, în şedinţele din 13 şi 25 septembrie, 8 şi 22 noiembrie 2017, a adoptat mai multe hotărâri referitoare la organizarea, obţinerea acreditărilor necesare funcţionării mult trâmbiţatului Colegiu Terţiar Nonuniversitar, încadrarea cu personal, atribuirea de spaţii, acesta urmând să devină funcţional din anul universitar 2018/2019 (vezi AICI – Hotărârile şedinţelor C.A. – 10 file).

Deşi era anunţat cu surle şi trâmbiţe prin MEMORIUL JUSTIFICATIV din 7 iunie 2017, (vezi AICI), ca fiind marea găselniţă din (super)oferta lor educaţională pentru vâlceni, Colegiul Terţiar (de fapt, doar un nou nume de botez pentru actualul învăţământ postliceal şi/sau şcoala de maiştri), acesta nu a mai apucat să se înfiripe și la Râmnic.

La rândul său, Senatul UPIT a aprobat hotărâri privind funcţionarea acestui Colegiu. În şedinţa din 27 septembrie 2017 (vezi AICI, fila 6 – extras din procesul-verbal, pct. 12–15), şi hotărârile aferente, cu nr. 275-278 (vezi AICI, filele 7-10).

În şedinţa Senatului UPIT din 27 noiembrie 2017 a fost adoptată Hotărârea nr. 375, prin care „au fost aprobate taxele de şcolarizare pentru calificările profesionale din cadrul Colegiului Terţiar Nonuniversitar”.

Ocazie cu care am aflat care erau aceste găselniţe (numite pompos şi gratuit calificări profesionale) pe care – ca urmare a negocierilor cu MIRCIA GUTĂU – UPIŢII urmau să le paraşuteze la VÂLCEA (vezi AICI– filele 12–13).

C. Documentele emise de conducerea UPIT sunt relevante şi pentru relaţia pe care universitatea o avea cu unităţi şcolare din alte localităţi, în care avea filiale.

În şedinţa C.A. din 25 septembrie 2017, pentru a asigura desfăşurarea activităţii filialei sale din Alexandria, s-a hotărât să se încheie un act adiţional la protocolul de colaborare perfectat cu Colegiul Naţional Alexandru Dimitrie Ghica, „pentru utilizarea spaţiilor de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea filiala UPIT- Alexandria” (vezi AICI, fila 3, art. 65 din H.C.A.).

Printr-o altă hotărâre a C.A., adoptată în şedinţa din 15 martie 2018, s-a reglementat asigurarea spaţiilor necesare funcţionării filialei din Câmpulung Muscel a UPIT, „prin încheierea unui nou contract de comodat cu Colegiul Naţional Pedagogic Carol I…, începând cu luna martie 2018” (vezi AICI, fila 2, art. 12 al H.C.A.). Ceea ce trebuia să se întâmple și la Vâlcea. Numai că aici s-a recurs la soluția mult mai… sigură pentru gânditorii ei, aceea de a se realiza un „schimb” de imobile, UPIT urmând să aleagă ce vrea ea dintre spațiile școlare ale învățământului preuniversitar tehnologic vâlcean. Că, vorba aia, Gutău nu dădea nimic de la el!

Ca să n-o mai lungim și să trecem direct la subiectul zilei, VEZI câteva dintre articolele noastre, în care am abordat in extenso subiectul referitor la numărul de studenți / masteranzi etc. pe care îi avea / are înscriși în scripte filiala vâlceană a UPIT, număr total nesemnificativ, aflat într-o continuă scădere. Materiale în care am demontat – cu probe irefutabile – susținerile calpe ale lui GUTĂU, referitoare la „succesurile” incomensurabile pentru comunitate ale acestui schimb imobiliar, pe care primarul l-a susținut și promovat neobosit și neîncetat. Ocazie ca să devoalăm astfel și cât de goale de conținut erau promisiunile clamate public de UPIT, care nu a reușit să adune la Râmnic un număr rezonabil / sustenabil de „studenți”, în fiecare din anii universitari care au trecut de atunci:

Nu vă sfiiți, poftiți la masa „vecinului”! Primarul GUTĂU reîncălzește „ciorba” UPITO-imobiliară! – publicat pe 10 februarie 2021, în care am prezentat date edificatoare, referitoare la eșecul înscrierilor în anul universitar 2020-2021;

Universitatea din PITEȘTI și Mircia GUTĂU… „dragoste” mare! Cu năbădăi și doar din interes! – publicat pe 28 septembrie 2019, în care am prezentat date edificatoare, referitoare la eșecul înscrierilor în anul universitar 2019-2020;

Alte două articole care tratează problema eșecului filialei vâlcene a UPIT (și nu numai) în anul universitar 2017-2018:

ALO, UPIT!? NU MAI AVEŢI LOCURI… GRATUITE!? (I), articol publicat pe 17 aprilie 2018, cu referire la datele privind anul universitar 2017-2018;

ALOO, (H)UPIŢII? CUM, NU MAI AVEŢI LOCURI SUBVENŢIONATE!? (II), articol publicat pe 23 aprilie 2018;

Vezi și articolul UN OM CE SE DĂ… DĂȘTEPT, VREA SĂ FACĂ UN GHEȘEFT! – publicat pe 10 iulie 2018; pentru a înțelege care era miza reală a acestei afaceri imobiliare și cât de mârșav a jucat conducerea UPIT în această speță.

Vezi și articolul CA SĂ NE FIE BINE, SĂ NU NE FIE RĂU! – publicat pe 5 aprilie 2018; în care ne-am referit la unii dintre codoșii care au generat ideea desființării liceului Oltchim, precum și la codoșlâcurile prin care au pus-o în operă.

Vezi și CAPITULAREA condiţionată a LUI CHIRLEŞAN – publicat pe 2 aprilie 2018. care cuprinde și alte importante documente / videoclipuri, referitoare la această speță.

De văzut  AICI – SCRISOAREA mea către RECTOR – pe care – pe 17 februarie 2018 – i-am adresat-o lui CHIRLEȘAN Dumitru, rectorul UPIT (de atunci și de acum); în care aduc vorba și despre… „MIȚARU și metodele sale de… persuasiune”!

Ca și articolul recapitulativ – referitor la eșecul vâlcean al încercărilor repetate ale UPIT de a capacita tinerii să dea curs strigătelor sale de sirenă în călduri pentru a-i urma cursurile – Monica ANISIE, lobby-istul intereselor imobiliare ale Universității din Pitești. Și ale PER-iștilor și PSD-iștilor din Vâlcea!? – publicat pe 10 iunie 2020.

Mițaru Anton – sfetnicul de taină al lui Gutău Mircia

Certându-te cu cine are dreptate, poți numai să pari prost sau mișel! (Nicolae Iorga)

Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local al municipiului Râmnicu Vâlcea din data de 27 iunie 2018, s-a aflat și Proiectul de hotărâre pentru transmiterea imobilului–teren în suprafață de 19.834 mp și construcții în suprafață de 6.119 mp, situat în B-dul Nicolae Bălcescu nr. 26, din proprietatea Municipiului și administrarea Consiliului Local, în proprietatea statului și administrarea Ministerului Educației Naționale – Universitatea din Pitești.  (devenit, după adoptare, Hotărârea nr. 197/2018).

Vezi 10.Proiect_hotarare_transmitere_imobil_teren_si_constructii_in_proprietatea_statului (la link-ul: https://panatiberiu.files.wordpress.com/2018/07/10-proiect_hotarare_transmitere_imobil_teren_si_constructii_in_proprietatea_statului.pdf ), cu toate documentele anexate (la fila 7, VEZI Raportul justificativ, Adresa nr. 7.638/ 18.06.2018, prin care Universitatea din Pitești a solicitat – din nou – Consiliului Local „inițierea procedurilor subsecvente emiterii unei Hotărâri de Guvern comune care să consfințească schimbul de locații Vlădești – Liceul OLTCHIM”)!

Acestei ședințe și documentelor adoptate atunci – referitoare la situația Liceului OLTCHIM – i-am alocat suficientă atenție într-un alt articol al nostru, remarcând – printre altele – subevaluarea subită și… subtilă a imobilului (terenului!), aflat în folosința liceului! (vezi https://panatiberiu.wordpress.com/2018/07/10/un-om-ce-se-da-dastept-vrea-sa-faca-un-gheseft/ – articolul nostru, publicat pe 10 iulie 2018).

În ce-l privește pe MIȚARU Anton, consilierul personal al lui GUTĂU, acesta a eșuat (din nou!) în încercarea de a convinge persoanele responsabile din Ministerul educației că trebuie efectuat cu grăbire acest schimb de imobile! Iar GUTĂU M., după eșecul lamentabil al încercărilor comandoului condus de către Anton Mițaru (din 28 februarie 2018) – de a obține avizul conform al ministrului de atunci al educației, dl VALENTIN POPA, pentru schimbarea destinației imobilului L. T. OLTCHIM din Râmnicu Vâlcea (teren și clădiri) – a dat de înțeles că dacă nu se face schimbul, (doar așa cum vrea el, nu altfel), în spațiul astfel eliberat (prin desființarea liceului Oltchim) o să mute… Liceul de Arte (vezi AICI). Oricum, este de reținut faptul că – în tot timpul care a trecut începând de atunci – GUTĂU Mircia a fost preocupat cu prioritate de rezolvarea acestei probleme. Pentru că nu a renunțat în niciun moment să găsească o soluție favorabilă interesului său, declarat și asumat public de atâtea ori.

Un popor care votează corupți, impostori, hoți și trădători, nu este victimă. Este complice! (George Orwell)

MIȚARU Anton nu era la prima încercare (nereușită!) de a desființa Liceul „Oltchim”. În 1998, pe când era ditamai președintele Consiliului Județean Vâlcea, a orchestrat o altă încercare de înstrăinare a tuturor spațiilor și bunurilor educaționale ale acestuia, așa cum se poate înțelege din documentul aflat AICI. Este vorba de Scrisoarea de intenție din 15 ianuarie 1998 – asumată prin semnătură de către CURCĂNEANU N., Prefectul de atunci al județului, MIȚARU Anton, Președinte al Consiliului Județean Vâlcea, GHEORGHIȚĂ Liuba (al cărei nume actual este… SAZON), Inspectorul Școlar General al I.Ș.J. Vâlcea. precum și… STOENESCU Dorel (ajuns din întâmplare director al liceului a cărei demantelare o susținea astfel, personaj de tristă amintire). SCRISOAREA era adresată Rectorului Universității din Craiova, prin ea Prefectura și Consiliul Județean reveneau „cu propunerea de înființare a unei Filiale de Învățământ superior de STAT, mai concret o Filială a UNIVERSITĂȚII din Craiova, cu următoarele forme de învățământ: Colegiul de tehnică de calcul, Colegiul de Administrație Publică Locală, Colegiul de Conducerea unităților comerciale și de Turism, Colegiul de Tehnologie chimică”!

Cerințe care erau urmate de o… generoasă și atractivă ofertă, prin care, „pentru buna funcționare a acestor Colegii…” semnatarii puneau cu generozitate la dispoziție „resurse materiale” care nu erau ale lor, cum ar fi: „30 de săli de clasă”, „4 săli de seminar”, „3 săli laboratoare (informatică. birotică etc.), „2 săli secretariate”, „1 sală consiliu”, „bibliotecă – capacitate 25.000 volume” etc. Aceste spații erau „dotate corespunzător cu mese și scaune, table, utilități”. În ce privește „serviciile sociale pentru studenții Colegiilor”, în Scrisoare se menționa că, printre altele, se puneau la dispoziția acestora: „80 locuri – cazare fete (20 camere x 4 locuri), 80 locuri – cazare băieți (20 camere x 4 locuri), cantină studențească pentru 300 persoane, 5 ateliere de producție pentru practică, Laboratoare Tehnologie chimică – 50  locuri (2 camere x 25 locuri) etc. etc. Ca să nu existe niciun fel de dubii, în Scrisoare se preciza că „toate aceste resurse sunt dotate corespunzător, ele făcând parte din ansamblul Grupul școlar de Chimie – S.C. SOFTEXPRESS VÂLCEA S.A. (Centrul de Calcul), situat în str. N. Bălcescu, nr. 26, Rm. Vâlcea”, ansamblu pe care „Inspectoratul Școlar Vâlcea dorește să-l integreze într-un veritabil CAMPUS UNIVERSITAR, corespunzător acestei forme de învățământ”! Partea finală a Scrisorii  atinge paroxismul limbajului lemnos – caracteristic celor care au elaborat și/sau semnat un astfel de text, mai ales partea cu… „transpunerea în viață…”, sau cea referitoare la „străbunul pământ vâlcean, atât de încărcat de istorie și cultură națională”! De unde venea această atitudine de… cooperare a celor care conduceau atunci școala!? Simplu de înțeles, deoarece acestor micimani gânduri de mărire, li se promisese că vor ocupa niște funcții universitare în noua configurație a imobilului liceului! Numai că… nu a fost să fie. Și s-au pensionat din învățământ tot ca „simpli” profesori de liceu / de gimnaziu!

Pentru a zădărnici această primă încercare de desființare a liceului, orchestrată tot de către… MIȚARU A., de care (în afară de 2-3 persoane implicate), nu a știut nimeni din școală, a fost necesară o mobilizare rapidă, care s-a dovedit a fi eficientă. Pentru a reușì, s-au asociat câțiva oameni cu personalitate și cu… putere; iar ulterior au început să cadă capetele principalilor complotiști, responsabili de această manoperă ordinară: Stoenescu D., Gheorghiță Liuba etc. Menționez rolul deosebit pe care l-a avut atunci Șerban SĂNDULESCU, senator P.N.Ț-c.d. (din aprilie 1999 – senator neafiliat), ca și d-l Curcăneanu N. Cel care, după ce a înțeles ce se urmărea de fapt prin această făcătură pseudo universitară, a virat-o, precum… trenul la Ploiești!

Ca și cum n-ar fi fost de ajuns, după reactivarea politică a lui MIȚARU și atârnarea acestuia la oblâncul cu ghidușii imobiliare ale lui GUTĂU Mircia, (în calitate de consilier al acestuia, plătit regește din bani publici!), sfătuitorul de tain(iț)ă al primarelui a mai avut o idee năstrușnică! Și anume… mutarea vremelnică a sediului Tribunalului Vâlcea în imobilul Liceului Oltchim! Că altceva nu-i putea trece prin cap, decât să încalce soluția oferită chiar de o Hotărâre de guvern! Amănunte picante referitoare la acest… pui al minții mițariene târzii, vezi AICI, în articolul nostru: Liceul „OLTCHIM” – sediu (temporar) pentru Tribunalul Vâlcea? Doar „prilej de vorbe şi de ipoteze”! – publicat pe 9 septembrie 2020.

O inimă mare disprețuiește și uită, dar mișelul se complace în ură! (Alessandro Francesco Tommaso Manzoni)

În ce-l privește, mi-aș fi văzut liniștit de treabă, dacă Anton Mițaru n-ar fi făcut un COMENTARIU veninos la o postare a lui Gutău Mircia din 13 martie 2021, (referitoare la viceprimarul Pîrvulescu)

Iată-l, în integralitatea sa, în captura de mai jos:

Legile sunt ca pânzele de păiajen care prind musculițe și lasă să treacă viespile (Jonathan Swift)

Să nu uităm că Memoriul Justificativ din 2017, adresat de UPIT-i lui… MIȚARU ANTON! – (Vezi AICI) a stat la baza adoptării de către Consiliul local al UAT Râmnicu Vâlcea a H.C.L. nr. 232/16 iunie 2017, «adoptată ca urmare a Memoriului Justificativ al Universităţii din Piteşti, aprobat de consiliul de administraţie al acestei unităţi de învăţământ universitar, prin care se propune iniţierea demersurilor comune pentru relocarea activităţilor Centrului Universitar al Universităţii din Piteşti, filiala Râmnicu Vâlcea, de la Vlădeşti (fosta unitate militară), la Liceul Tehnologic „Oltchim” (sublinierile ne aparţin, n. n.)», așa cum se recunoaște în preambulul acesteia!

Solicitarea UPIT întemeindu-se, așa cum s-a consemnat în memoriu, pe un „set de argumente” calpe, așa cum am dovedit cu alte ocazii!

Memoriu pe care s-a întemeiat și Adresa cu nr. 5.773/15.02.2018, prin care Gutău Mircia / Primăria au cerut LT Oltchim să își dea:

– «acordul privind preluarea bazei materiale din administrarea Consiliului de administraţie al Liceului Tehnologic „Oltchim” în administrarea Consiliului Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea», precum şi

– «acordul privind transmiterea bazei materiale a Liceului Tehnologic „Oltchim” din domeniul public al municipiului în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Educaţiei Naţionale – Universitatea din Piteşti»!

Ceea ce – așa cum am văzut – s-a și întâmplat.

În ce privește rolul jucat de către „consilierul” MIȚARU Anton, în epopeea desființării prin „divizare totală” a liceului OLTCHIM, am evidențiat pe larg această „contribuție” a sa în articole, precum:

• GUTĂU – SCRISOAREA a II-a – publicat pe 23 martie 2018;
• CA SĂ NE FIE BINE, SĂ NU NE FIE RĂU! – publicat pe 5 aprilie 2018;
• GUTĂU ŞI CHIRLEŞAN FAC BOX CU UMBRA! – publicat pe 25 aprilie 2018;
• CUCI* ZEVZECI – CĂUTĂTORI DE CUIB ÎNSUFLEŢIT – VIN ÎN STOL LA LICEU! – publicat pe 28 aprilie 2018;

Sursa: http://www.crucisimeria.ro/cadre_morminte.html

Pentru asemenea tenebroase fapte, sper ca acest individ să nu scape de mânia divină, indiferent de consistenţa materialului din care şi-a croit din vreme piatra tombală care îi străjuiește locul său de veci (vezi AICI).

DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!

Iar până atunci, vorba lui Caragiale…

Să fiţi sănătoşi şi veseli!

ŢINEŢI APROAPE!

– Va urma –

TIBERIU M. PANĂ, alias Lupul sindicalizat