Cel care nu se teme de nimic este mai puternic decât cel de care toată lumea se teme – Friedrich Schiller
Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. – Emil Cioran Fanfară Ce tristă operă cânta Fanfara militară Tîrziu, în noapte, la grădină... Şi tot oraşul întrista, Fanfara militară. Plângeam, şi rătăceam pe stradă În noaptea vastă şi senină; Şi-atât …
Continuă să citești Fanfară – de George Bacovia
Septembrie Suflet al meu, ce faci acu,Pierdut prin lucrurile toate?Lăsându-şi soarele-n bucate,Vara, catarg de foc, trecu. Un greier ţârâie măruntPrin câmpul unde am umblatŞi ca un mort din somn sculat,În toate pier şi-n toate sunt. Prin vântul serii, glasul tăuÎl mai pândesc, poate, şi-acum;O stea sclipind prin nori de fumTârziilor păreri de rău. Mai jos …
Continuă să citești Septembrie – de Miron Radu Paraschivescu
Voiam să rămân în septembrie de Nina Cassian Voiam să rămân în septembriepe plaja pustie și palidă,voiam să mă-ncarc de cenușacocorilor mei nestatorniciși vântul greoi să-mi adoarmăîn plete ca apa-n năvoade; voiam să-mi aprind într-o noaptețigara mai albă ca luna,și-n jurul meu – nimeni, doar mareacu forța-i ascunsă și gravă; voiam să rămân în septembrie,prezentă …
Continuă să citești Voiam să rămân în septembrie – de Nina Cassian
Haina mai mult este privită decât persoana cinstită Nastratin Hogea odată fiind la nuntă chemat, Se duse în haine simple, ca sărac biet îmbrăcat; Nuntaşii astfel văzându-l nici în seamă nu-l băga, Ci pe cei cu haine scumpe să trateze alerga; Şi după ce aşezară la masă pe toţi frumos, Îl puseră şi pe dânsul …
Continuă să citești Haina mai mult este privită decât persoana cinstită – de Anton Pann
Sonet (Lăsaţi-mă singurătăţii mele) Lăsaţi-mă singurătăţii mele. Mi-albeşte capul, în vârtejul lumii, Pe frunţi de valuri stă cununa spumii, De mult ce se frământă între ele. De visuri inima pustie nu mi-i... Senin mă urc pe-a lor înalte schele, Străbat albastre văi, plutind prin stele, Pământul ducă-şi droaia lui de mùmii! Tihnit, ascult a gândului …
Continuă să citești Sonet (Lăsaţi-mă singurătăţii mele) – de Alexandru Vlahuță
Motto: Încă o dată, iar și iară, a iubi e primăvară. A iubi aceasta vine, tare de departe-n mine. – Lucian Blaga Lacrimile Când izgonit din cuibul veşniciei întâiul om trecea uimit şi-ngândurat prin codri ori pe câmpuri, îl chinuiau mustrându-l lumina, zarea, norii - şi din orice floare îl săgeta c-o amintire paradisul - …
Continuă să citești Lacrimile – de Lucian Blaga
Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran 4 septembrie 1881 - 4 septembrie 2021 - 140 de ani de la nașterea lui George Bacovia. Pastel - Adio, pică frunza Şi-i galbenă ca tine, - Rămâi, şi …
Continuă să citești PASTEL – de George Bacovia
Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran Muzeul satului Din viaţa acestor oameni Lipsesc mai multe secţii, Iar altele, cum ar fi Bunăstarea materială, fericirea şi norocul În istorie, Sunt slab reprezentate. Nu întâlneşti aici nici …
Continuă să citești Muzeul satului – Marin Sorescu
Oameni singuri Pentru oamenii cei singuri pe pământ e cel mai greu, El - mai singur decât tine și tot singuri ea și eu. Oameni singuri, oameni singuri, dați-mi voie să vă strig Că primiți singurătatea ca pe-un ultim val de frig. Nu e nimeni în odaie, numai lucruri care mor Și tumultul de afară …
Continuă să citești Oameni singuri – de Adrian Păunescu
Lasă-mi, toamnă... Lasă-mi, toamnă, pomii verzi, Uite, ochii mei ţi-i dau. Ieri spre seară-n vântul galben Arborii-n genunchi plângeau. Lasă-mi, toamnă, cerul lin. Fulgeră-mi pe frunte mie. Astă-noapte zarea-n iarbă Încerca să se sfâşie. Lasă, toamnă-n aer păsări, Paşii mei alungă-mi-i. Dimineaţa bolta scurse Urlete de ciocârlii. Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi Fructele şi lasă Urşii …
Continuă să citești Lasă-mi, toamnă… – de Ana Blandiana
Periegheze 