Bună seara, iubito – de Lucian Avramescu

Bună seara, iubito Bună seara, iubito, te aştept ca din cerSă-mi aduci continente de palid misterCu acest tren personal şi stingherBună seara, iubito, te aştept ca din cer. Bună seara, iubito, pot să-ţi spun prin cuvinteCă puţine mai sunt pe pământ lucruri sfinteCă intră iubiri prematur în morminteBună seara, iubito, pot să-ţi spun prin cuvinte. …

Continuă să citești Bună seara, iubito – de Lucian Avramescu

Jefuirea fără scrupule a liceului „Oltchim” – nu trebuie să fie o piedică în calea identificării și tragerii la răspundere a făptuitorilor! (I)

Motto: „Scriind de vitejie, istoricii, dibaci,N-au glas despre pământul răpit de la săraci.” - Tudor Arghezi Scurt pe 2 și 1/4: Despre toate cele întâmplate cu Liceul „Oltchim” din Râmnicu Vâlcea, începând din anul 2017 încoace, am scris in extenso pe blogul meu. Trecând în revistă toate chinurile desfacerii infracționale a acestei școli. Evidențiind zadarnic …

Continuă să citești Jefuirea fără scrupule a liceului „Oltchim” – nu trebuie să fie o piedică în calea identificării și tragerii la răspundere a făptuitorilor! (I)

A XI-a poruncă – de Ion Minulescu

 A XI-a poruncă Ascultă, priveşte şi taci!... Ascultă, să-nveţi să vorbeşti, Priveşte, să-nveţi să clădeşti. Şi taci, să-nţelegi ce să faci... Ascultă, priveşte şi taci! Când simţi că păcatul te paşte Şi glasul Sirenei te fură, Tu puneţi lacăt la gură Şi-mploră doar sfintele moaşte - Când simţi că păcatul te paşte!... Când simţi că …

Continuă să citești A XI-a poruncă – de Ion Minulescu

Nu-s vinovat faţă de ţara mea – de Andrei Ciurunga

Nu-s vinovat faţă de ţara mea La ora când cobor, legat în fiare, să-mi ispăşesc osânda cea mai grea, cu fruntea-n slavă strig din închisoare: – Nu-s vinovat faţă de ţara mea. Nu-s vinovat că mai păstrez acasă pe-un raft, întâiul meu abecedar şi că mă-nchin când mă aşez la masă, cuviincios ca preotu-n altar. …

Continuă să citești Nu-s vinovat faţă de ţara mea – de Andrei Ciurunga

ULTIMA SCRISOARE – de Mihai Beniuc

  ULTIMA SCRISOARE Sfârșitul a venit fără de veste. Ești fericită? Văd că porți inel. Am înțeles, voi trage dungă peste Nădejdea inutilă. Fă la fel. Nu, nici un cuvânt, nu-mi spune că-i o formă. Cunosc însemnătatea ei deplin. Știu, voi aveți în viață altă normă. Eu însă-n fața normei nu mă-nchin. Nu te mai …

Continuă să citești ULTIMA SCRISOARE – de Mihai Beniuc

Un om pentru eternitate: ALEXANDRU IOAN CUZA

  Moto: «Biserica zice: „Deşertăciunea deşertăciunelor, totul este deşertăciune”! Ei bine, îmi permit a zice cum că acest mare adevăr îşi are şi excepţia sa. Nu este în lumea aceasta totul deşertăciune, rămâne ceva statornic; rămân faptele mari care sunt nepieritoare» - Mihail Kogălniceanu, la înmormântarea lui Alexandru Ioan Cuza (Ruginoasa, 29 mai 1873). Oricât de …

Continuă să citești Un om pentru eternitate: ALEXANDRU IOAN CUZA

Nu vă sfiiți, poftiți la masa „vecinului”! Primarul GUTĂU reîncălzește „ciorba” UPITO-imobiliară!

Motto: „Mai mult decât minciuna nimica nu răpune…E aspru adevărul, dar trebuie a-l spune.” – Al. Macedonski Scurt pe 2 și 1/4: Trecut-au anii de când tot dau în vileag matrapazlâcurile la care au recurs unii dintre mai marii Vâlcii, în încercarea de a-și apropia momentul rășluirii unei mari suprafețe de teren din Râmnic și... …

Continuă să citești Nu vă sfiiți, poftiți la masa „vecinului”! Primarul GUTĂU reîncălzește „ciorba” UPITO-imobiliară!

Frunză verde de albastru – de Nichita Stănescu

Frunză verde de albastru Și-am zis verde de albastru,mă doare un cal măiastru,și-am zis pară de un măr,minciună de adevăr,și-am zis pasăre de pește,descleștare de ce crește,și secundă-am zis de oră,curcubeu de auroră,am zis os de un schelet,am zis hoț de om întreg,și privire-am zis de ochiși că-i boală ce-i deochi.Frunză verde de albastru,mă doare …

Continuă să citești Frunză verde de albastru – de Nichita Stănescu

Acelei care va veni – de Ion Minulescu

Acelei care va veni Ion Minulescu De unde vii,Și-n care preafericită țarăVăzuși lumina zilei - tu, albă ca și-o zi?...Și ce nebune vânturi spre mine te purtară,Ce barcă rătăcită te-aduse pân-aci?...De ce plecași din țara, în care palmieriiTremurătoare umbre își culcă pe nisip?Nu-ți fu de-ajuns pustiul cu lacrimile serii,Și nu găsiși pe-aiurea să-ți plimbi frumosul …

Continuă să citești Acelei care va veni – de Ion Minulescu

În cinstea celei care a plecat – de Ion Minulescu

În cinstea celei care a plecat Ion Minulescu Azi-noapte a plouat ca de-obicei, Că Dumnezeu face ce vrea... O noapte plouă-n cinstea mea... O noapte plouă-n cinstea ei... Azi-noapte, însă, a plouat În cinstea celei care-a plecat! A plecat?... Cine-a plecat? N-am plecat nici eu, nici ea - A plecat altcineva!... Dar cine-a fost nu …

Continuă să citești În cinstea celei care a plecat – de Ion Minulescu