În cinstea celei care a plecat
Ion Minulescu
Azi-noapte a plouat ca de-obicei,
Că Dumnezeu face ce vrea…
O noapte plouă-n cinstea mea…
O noapte plouă-n cinstea ei…
Azi-noapte, însă, a plouat
În cinstea celei care-a plecat!
A plecat?…
Cine-a plecat?
N-am plecat nici eu, nici ea –
A plecat altcineva!…
Dar cine-a fost nu ştim nici noi!…
Ştim doar c-am găzduit-o amândoi
Şi-am găzduit-o fiindcă ne-a plăcut.
Pesemne Dumnezeu aşa a vrut!…
Că şase săptămâni în şir,
Din ziua când ne-am întâlnit,
O clipă nu ne-am despărţit…
Şi le-am trăit la fel tustrei.
Sorbind doar din parfumul ei –
Parfum de trandafir!…
A stat cu noi,
Şi-am stat cu ea,
Ca doi pantofi pe-o Buhar?,
Ca două mâini într-un manşon.
Ca două flori de crin pe un blazon!…
Şi totdeauna-am fost aşa –
Ea tot cu noi,
Noi tot cu ea…
Şi totdeauna-am fost la fel –
Un trio de violoncel.
Cu care ea ne sincopa,
Ne-ndepărta,
Ne-apropia
Şi, mână-n mână cu-amândoi,
Se destrăma
Şi se-ntregea
Cu fiecare dintre noi!…
Şi totuşi…
Iat-o c-a plecat!…
De ce-a plecat?…
Nici Dumnezeu nu ştie!…
Ştim doar atât –
Că n-are să mai vie
Chiar dac-ar fi s-o-ntoarcem iar din drum!…
Şi norii plini şi grei de-o ploaie nouă
Au hotărât solemn să nu mai plouă
În cinstea nimănui de-acum!…
Alte poezii de Ion Minulescu.
Ion Minulescu (născut pe 6 ianuarie 1881, București – decedat la 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al simbolismului românesc. Ion Minulescu a fost numit director general al artelor în 1922.
_____________________________
Sursa foto copertă
Vasile Şeicaru – Rânduri pentru Moş Crăciun
Iartă-mă că te primesc numai din uşă,
Te-aş primi şi-n casă, dar mi-e teamă,
Că-mi aduci aceeaşi veşnică păpuşă
Şi acelaşi vechi ecou de panoramă.
… Iată asta este tot ce-am vrut să-ţi spun.
Te-aş mai spune, dar te-ai supăra.
Ţine minte, ţine minte Moş Crăciun
Şi la anul, dacă vii, să vii cu ea.
Savoy – Trei lacrimi reci de călătoare (vinyl original, Electrecord)
… Şi-ai să mă uiţi –
Că prea departe
Şi prea pentru mult timp porneşti!
Şi-am să te uit –
Că şi uitarea e scrisă-n legile-omeneşti.