Reflex 109 – de George Țărnea

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. – Emil Cioran

Reflex 109

Mai pune-o vorbă bună, dacă vrei,
Pentru această vară, pe la zei,
Să nu ne-o ia de tot sau prea curând!
Și, dacă ne iubim de-o vreme-n gând,
Mult mai solar, mai tandru, mai frumos
Decât am face-o, tăvăliți pe jos,
Prin iarba obsesivei despuieri;
Învață să spui mâine în loc de ieri,
Acoperindu-ți brațele cu flori
Și, mai ales, să nu-ndrăznești să mori!

Alte poezii de George Țărnea.

George Tarnea, poetul iubiriiGeorge Țărnea (1945 – 2003)

George Țărnea (născut la 10 noiembrie 1945, Șirineasa, județul Vâlcea – decedat la 2 mai 2003, București) a fost un poet român, supranumit poetul iubirii.

Vezi și poezia Balada blondelor iubiri – de George Ţărnea – postată pe 19 martie 2019.

Vezi și poezia Egloga fiilor ploii – de George Ţărnea – postată pe 6 decembrie 2020.

Vezi și poezia Egloga destinului tragic – de George Țărnea – postată pe 13 martie 2021;

Citește poezia Un actor destul de fad – de George Țărnea – postată pe 18 iunie 2021;

Citește poezia Reflex 109 – de George Țărnea – postată pe 10 noiembrie 2021;

Citește și poezia Egloga fiilor ploii – de George Ţărnea – (re)postată pe 8 august 2022;

__________________________

Nicu Alifantis – Balada blondelor iubiri (Arhiva TVR – 1981)

Vasile Șeicaru – Fără tine (versuri de George Țărnea)

Numai urme de paşi
Din povestea verii
Peste suflet îmi laşi
La căderea serii.

Numai noapte în noi
Şi tăcerea doare
Între ziduri de ploi
Când iubirea moare!

… Fără tine, fără tine
Tristă-i vara din amintiri
Fără tine, fără tine
Grea-i povară altei iubiri!

Mircea Baniciu – Scrisoare de bun rămas – (varianta originală 1984 – albumul Ploaia)

Iubito, câtă lume între noi
Numărători de ploi din doi în doi
Și dintr-un ochi de dor necunoscut,
Câte zăpezi pe buze ne-au crescut…
Ascultă-mă și lasă-mă să strig
Mi-e frică de-ntuneric și de frig
Și nu mai vreau să știu până la sfârșit
Cine-a iubit frumos, cine-a greșit… 

Ștefan Hrușcă, Vasile Șeicaru – Dimineți cu ferestre deschise

Am deschis fereastra după groaza din vis
Așteptând să găsesc bălți de soare ucis
Dar sub cerul din zori am găsit pacea din flori
Și atunci din coșmar ochii mei s-au întors
Implorând fără glas timpul vieții neîntors
Să nu-și treacă prin noi alt război sângeroasele ploi!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.