Poate filantropia să salveze România!? (II)

 

Poate filantropia să salveze România!?

Termenul „filantropie” este derivat din philanthropos, ceea ce înseamnă iubire pentru umanitate.

Dacă în trecut actele filantropice erau orientate preponderent spre sporturi şi activităţi artistice, creştinismul a înlocuit această perspectivă civică greco-romană cu o valoare universală de „caritate” sau „iubire”. Susţinând că, precum Bunul Samaritean, creştinul are datoria de a oferi sprijin oricărei persoane nevoiaşe, nu doar aproapelui său.

În prezent, majoritatea actelor filantropice sunt direcţionate către probleme sociale majore – sărăcie, sănătate, educaţie, egalitatea dintre oameni etc. Iar resursele actelor filantropice nu se limitează doar la bani. Filantropia mai este definită ca o „mobilizare şi desfăşurare a resurselor private, inclusiv timpul, capitalul social şi expertiza, cu scopul aducerii unor schimbări pozitive lumii în care trăim”[6].

Se consideră că filantropia se diferenţiază de alte forme de generozitate şi datorită altor caracteristici importante, precum: magnitudinea (desfăşurarea acestor activităţi la nivel macro), medierea (rolul unor fundaţii în medierea relaţiei dintre filantropi şi beneficiari) etc. Iar actele filantropice sunt evaluate în funcţie de rezultatele finale, nu doar în raport cu resursele cheltuite: „Nu este relevant doar câţi bani sunt donaţi sau cât de multe resurse sunt utilizate, ci şi rezultatul final al filantropiei şi impactul acesteia asupra beneficiarilor”[7].

Printre motivele care stau la baza actelor filantropice se numără mândria, vanitatea, altruismul, responsabilitatea de a ajuta societatea. Datorită poziţiei lor privilegiate în societate, filantropii sunt consideraţi ca modele care pot să influenţeze pozitiv comportamentul altor oameni.

Fundaţiile filantropice reprezintă mecanismul pe care filantropii îl folosesc pentru a-şi dona banii şi resursele. Ele sunt canalul prin care se mediază comunicarea dintre donatori şi beneficiari. Mulţi filantropi au propriile lor fundaţii (precum Fundaţia Rockefeller, Fundaţia Gates and Melinda etc.).

Filantropia este considerată al treilea sector al societăţii, guvernul şi companiile private fiind primele două. Fundaţiile filantropice pot fi dedicate unor obiective diferite, precum: educaţia, religia, cercetarea etc. Astfel încât, în societatea capitalistă, sectorul filantropic se adresează unor subiecte care sunt abordate mai puţin de către guvern sau de companiile private. Acesta este unul din motivele pentru care unele guverne oferă condiţii fiscale preferenţiale fundaţiilor: „fundaţiile au mai mult de oferit decât doar bani. Mai importantă decât banii este abilitatea de a identifica principalele probleme şi neajunsuri dintr-o societate şi a găsi cei mai talentaţi oameni pentru a lucra la identificarea soluţiilor”[8].

În România, unde există o multitudine de organizaţii şi fundaţii  cu scopuri pretins filantropice şi/sau caritabile, activităţile efective, cuantificabile ale multora dintre acestea tind spre… zero! În schimb, tot felul de ţucălari umblă permanent după fonduri, pe care, atunci când le obţin, le folosesc preponderent pentru întreţinerea cu generozitate o unor liote de profitori şi s(in)ecurişti.

Biserica ordodoxă şi practicile caritabile

Potrivit cuvintelor Mântuitorului Iisus Hristos, faptele milei creştine sunt: a sătura pe cel flămând; a adăpa pe cel însetat; a primi pe cel străin; a îmbrăca pe cel gol; a cerceta pe cel bolnav; a cerceta pe cel aflat în necazuri şi în nevoi (Matei 25, 31-46), precum şi oricare altă faptă întemeiată pe compătimire şi mila creştină[9].

Fariseii biblici, care «se foloseau de cei nevoiaşi ca de nişte trepte, pe care ei puteau creşte mai bine în faţa celorlalţi», au lăsat numeroşi urmaşi de-a lungul timpului. Astfel că «mulţi asemenea „binefăcători” fac din milostenie o afacere de marketing. Pentru aceasta, aproape orice act caritabil adus la cunoştinţa publicului larg, cu ajutorul mass-media, este imediat suspectat a fi determinat de alte cauze decât cele pretins a-i sta la temelie[10]».

Aşa încât, toţi fariseii din zilele noastre, care se jură că sunt creştini autentici, ar trebui să ştiebiserica nu încurajează decât actele de milostenie determinate de smerenie, în care se îmbină armonioscompătimirea şi generozitatea cu discreţia”.

Pentru ca o faptă de milostenie să fie „cu adevărat ziditoare de suflet şi vrednică de răsplata cea veşnică”, ea trebuie să fie săvârşită, aşa cum a arătat Mântuitorul Iisus Hristos, când a zis: „Luaţi aminte ca faptele dreptăţii voastre să nu le faceţi înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altfel nu veţi avea plata de la Tatăl vostru Cel din ceruri. Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii, în sinagogi şi pe ulițe, ca să fie slăviţi de oameni; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor. Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta să fie într-ascuns şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, iţi va răsplăti ţie” (Matei 6, 1-4).

În toate locurile şi în toate timpurile, lumea a dispreţuit milostenia făcută cu „surle şi trâmbiţe”.

Farisei, nefarisei / Scrie presa despre ei!?

Faptul că biserica însăși a ajuns să-și promoveze / trâmbițeze în public asemenea acte, nu este tocmai o asemenea dovadă de… fariseism și fățărnicie!?

Iată doar câteva asemenea exemple:

A. „Cu binecuvântarea și din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, miercuri, 20 decembrie (2017, n. n.), Sectorul Social  împreună cu reprezentanții protoieriilor Râmnicu-Vâlcea și Călimănești, precum și cei ai Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae”, au colindat persoanele din cadrul centrelor de neuropsihiatrie din Băbeni.

Elevii Seminarului Teologic, coordonați de Părintele Arhid. Codruț Dumitru Scurtu, au vestit praznicul Nașterii Domnului prin colinde, iar părinții protoierei Nicolae Proteasa și Nicolae Laurențiu Ceaușu, împreună cu preoții care i-au însoțit, au oferit beneficiarilor  fructe și daruri.” (vezi articolul Arhiepiscopia Râmnicului a oferit daruri persoanelor din centrele de neuropsihiatrie din Băbeni, la link-ul:

http://ziaruldevalcea.ro/2017/12/23/arhiepiscopia-ramnicului-a-oferit-daruri-persoanelor-din-centrele-de-neuropsihiatrie-din-babeni/)

B. „Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, vineri, 22 decembrie 2017, Consilierii Sectoarelor Social-Filantropic și Învățământ, împreună cu Asociația Tinerilor Ortodocși Sfântul Valentin din cadrul Arhiepiscopiei Râmnicului, reprezentată de Valentina – Alexandra Ionică, Președinte al asociației, precum și Corala Seminarului Teologic Ortodox Sfântul Nicolae, au colindat copiii aflați în Centrul de plasament Ana din municipiul Râmnicu Vâlcea, vestind marele praznic al Nașterii Domnului și oferindu-le daruri constând în produse alimentare, fructe și dulciuri.” (vezi articolul Daruri pentru copiii de la Centrul de plasament Ana, la link-ul:

http://ziaruldevalcea.ro/2017/12/23/daruri-pentru-copiii-de-la-centrul-de-plasament-ana/).

C. În același ziar, la 26 decembrie 2017, a apărut articolul: Colindul sfânt și bun la Spitalul Județean Vâlcea 

(vezi la link-ul http://ziaruldevalcea.ro/2017/12/26/colindul-sfant-si-bun-la-spitalul-judetean-valcea/)

Și exemplele ar putea continua…

Din nou, fuga la… preceptele biblice!

Ajutoarele financiare sau de altă natură, oferite de persoane sau firme pot fi acceptate doar dacă ele se încadrează în preceptul biblic din Matei 6, 2-4 și Luca 18, 9-14, în sensul că ele nu urmăresc scopuri publicitare sau tranzacționale și că singura lor răsplată sunt rugăciunile de taină ale Bisericii pentru ctitori și binefăcători.  

Să recapitulăm și să vedem care-s preceptele biblice care trebuie să reglementeze acest delicat domeniu:

1. Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altminteri, nu veţi avea răsplată de la Tatăl vostru care este în ceruri.

2. Tu, dar, când faci milostenie, nu suna cu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii, în sinagogi şi în uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun că şi-au luat răsplata.

 3. Ci tu, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta,

4. pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti. [Matei 6 (1-4)] [11].

În loc de concluzii

Așa că, dacă vreți să dobândiți „răsplata” de la Tatăl nostru din ceruri, mai ușor cu… actele de milostenie prin mass-media!

Dacă vreți doar să câștigați capital electoral, pozând ca fiind cei mai milostivi și credincioși dintre… creștinii practicanți, cultivați în continuare lauda de sine prin toate mijloacele de informare pe care le aveți la îndemână!

Urmând ca Tatăl nostru ceresc să vă răsplătească… după faptă!

 DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!

Iar până la viitorul nostru articol, vorba lui Caragiale… Să fiţi sănătoşi şi veseli!  

ŢINEŢI APROAPE!  

– Va urma – 

TIBERIU M. PANĂ


[6] Vezi studiul Despre filantropie, la link-ul: http://www.tincutaapateanu.ro/2010/04/20/despre-filantropie/

Vezi şi diferenţa dintre cele două concepte caritate şi filantropie: «Conceptul de filantropie şi cel de caritate sunt diferite. Conceptul de “caritate” este derivat din cuvântul latinesc „caritas”, care înseamnă „afecţiune”. Procesul de comunicare al filantropiei este indirect, mediat de obicei de o fundaţie. Dimpotrivă, procesul de comunicare al carităţii este unul direct. Cele două au un numitor comun: ambele îsi propun ca activităţile lor sa fie benefice pentru comunitate. În acelaşi timp, există o diferenţă fundamentală între caritate şi filantropie. Caritatea constă în resurse pentru alimentaţie, îmbrăcăminte şi sănătate, fără vreun scop creativ; dimpotrivă, filantropia are un element creativ. Scopul său este să creeze ceva nou sau să îmbunaţească ceva care există deja».

[7] Ibidem. Motivul care îi determină pe filantropi să eficientizeze mecanismul care stă la baza filantropiei: «Acest proces poate include aplicarea de metode business asupra filantropiei, un concept denumit de unii academicieni „filantrocapitalism”. Potrivit filantrocapitalismului, filantropia este vazută ca fiind „strategică”, „dependentă de piaţă”, „orientată către impact” şi motivată de maximizarea influenţei banilor donatorului. Donatorul tradiţional este înlocuit de investitorul social.

Au apărut noi concepte sociale asociate cu filantropia: „filantrocapitalismul”, „filantropia investiţională”, „celantrop”».

[8] Ibidem. Un alt motiv pentru care fundaţiile sunt preferate în activitatea de intermediere a acestor activităţi, îl reprezintă faptul că „Fundaţiile sunt considerate mecanisme cu impact social datorită independenţei acestora. Această influenţă poate determina o fundaţie să joace un rol foarte important în crearea coeziunii sociale şi dezvoltării, mai ales dacă au viziunea şi motivaţia necesară”. Filantropia mai „presupune să existe comunicarea in ambele direcţii. Nu numai donatorul este responsabil ci şi beneficiarul actului filantropic. Responsabilitatea beneficiarului este să utilizeze resursele cât mai bine posibil pentru propria dezvoltare şi nu să le irosească”.

[9] Vezi articolul Milostenia care nu Îl bucură pe Dumnezeu, la link-ul:           https://www.crestinortodox.ro/editoriale/milostenia-care-il-bucura-dumnezeu-137744.html

[10] Ibidem. Biserica noastră consideră că popularizarea actelor de caritatenu este determinată de credinţa în Dumnezeu şi dragostea sinceră de aproapele, ci de umanismul secular, care, bazându-se pe raţiune şi justiţie, îndeamnă la soluţionarea problemelor sociale în vederea asigurării confortului propriu”.

Vezi şi: Practicile caritabile în Biserica Ortodoxă, la link-ul:

https://www.crestinortodox.ro/credinta/practicile-caritabile-biserica-ortodoxa-152850.html

[11https://mybible.ro/vdc/matei/6/comentariu


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.