Îmi scrie mama

Îmi scrie mama: „ți-am făcut mormânt,
Că nu se știe ce și cum și când…
Tu chiar dacă trăiești în București
Știu eu cât de străin și singur ești.
Are gărduț de fier ce ne desparte
Dar vom fi mai aproape după moarte.
E din beton. Să nu fii supărat
Dar toți vecinii s-au asigurat.
Ți-am pus compot de vișini și gutui
Și dacă vrei să ți-l trimit, să-mi spui.
A venit toamna. Vremea e ploioasă
Și poate n-ai să poți veni acasă.
Să nu te culci târziu, știu eu cum ești
Și să te-mbraci mai gros, să nu răcești.

Noroc și sănătate, dragul meu.
Mormântul de beton l-am plătit eu.”…

Alte poezii de Mircea Micu

Vezi și poezia Ce-ai să faci? – de Mircea Micu – publicată pe 4 aprilie 2022;

Vezi și poezia REVELAȚIE de Mircea Micu – (re)publicată pe 8 februarie 2022;

Mircea Micu (născut la 31 ianuarie 1937, Vărșand, Pilu, Arad, România – decedat la 18 iulie 2010, București, România) a fost un poet, prozator și publicist român. Autor a peste 35 de volume de proză, versuri, memorialistică, laureat al premiilor literare pentru proză, poezie și dramaturgie a Asociației Scriitorilor din București și al Academiei Române, președintele Fundației Internaționale pentru cultură, artă și morală civica Mihai Eminescu. Este autorul romanului Patima și Semnul Șarpelui, al volumului de versuri Poeme pentru mama și al volumelor de memorialistică Întâmplări cu scriitori. Parodist remarcabil și-a adunat volumele tipărite în antologia La munte și la mare…parodii.

____________________________

Grigore Vieru & Mircea Micu – Mama (recită Horațiu Mălăele)

MIRCEA MICU – TOȚI PRIETENII

Augustin Frăţilă – Mi-e frică, mamă (Gând de octombrie)

Mi-e frică, mamă, c-am să mor de tânăr,
Simt cum mă frânge cineva din umăr,
Tot mai aproape steaua mi se-arată
În tremurarea ei decolorată.
Mi-e tot mai dor şi merg pe câmp pierdut
Către sămânţa mea de început.
Visez un chip ciudat, nici rău, nici blând,
Un chip pe care nu l-am cunoscut nicicând.
Să fie-un semn această taină grea
Sau este însăşi presimţirea mea? …