Cel care nu se teme de nimic este mai puternic decât cel de care toată lumea se teme – Friedrich Schiller
Poeții sunt inima umanității - Eugene Ionesco RÂNDUIALA Din vremile bătrâne, cinstit, copilăros, Poporul, blând, primise pământul drept prinos. Bogata moștenire l-a așteptat, muncită, Să-i dea rodire nouă, -nsutită și-nmiită, Și avuția zestrei spori îmbelșugată. Dar iată că mâncăii șireți se și arată. O ceată lenevită-n carâtă și caleașcă Și strânsă cu limbuţii de seama …
Continuă să citești RÂNDUIALA – de Tudor Arghezi
Poeții sunt inima umanității – Eugene Ionesco Rugă pentru iertarea păcatelor Ştiu că-s vinovat, Părinte... Ştiu că vina mea e mare - Vină fără de iertare; Că-mi bat joc de cele sfinte Şi nesocotesc Scriptura Când păcătuiesc de-a rândul Şi cu fapta, Şi cu gândul, Şi cu ochii, Şi cu gura... Ştiu că-s vinovat, Părinte... Dar …
Viaţa noastră oscilează între două contradicţii: datoria de a spune adevărul şi necesitatea de a-l ascunde. - Tudor Arghezi BOIERII În țară, două soiuri de boieri Împart puterea între ele, Boieri de-o zi, boieri de ieri, Stăpânitorii vieții mele, Și unii, și-alții de pripas, Și nu le mai poți da de nas. Unii purced de la …
Continuă să citești BOIERII – de Tudor Arghezi
Acelei care a plecat Când ai plecat, zâmbind, din casa noastră, Din odăiţa plină de senin, În grabă, ai uitat o floare-n glastră Şi pijamaua ta de crèpe de chine. Sărmana pijama cu flori bizare, În care-ai râs atât, nici nu credea Că va veni o zi amară-n care Ai să ne uiţi, pe mine …
Continuă să citești Acelei care a plecat – de Ion Pribeagu
Unor critici Voi, ce cătați defecte în scrierile mele Și intonați fanfare când constatați în ele Greșeli, imagini slabe, cuvinte ce vă par Lipsite de-armonie, erori chiar de tipar, Voi, care vă dați truda de-a șterge de pe lume Tot lucrul de o viață întreagă ș-al meu nume, De ce atâta râvnă ș-atâtea opintiri Ca …
Continuă să citești Unor critici – de Vasile Alecsandri
Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. – Emil Cioran Sonet IV - M-am regăsit. Ce dor mi-era de mine M-am regăsit. Ce dor mi-era de mine, Copilul visător de altădată! Mă simt plutind - privirea mea-nsetată Se pierde-n …
Continuă să citești Sonet IV – M-am regăsit. Ce dor mi-era de mine – de Alexandru Vlahuță
Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran Balada chiriașului grăbit Trec anii, trec lunile-n goanăŞi-n zbor săptămânile trec.Rămâi sănătoasă, cucoană,Că-mi iau geamantanul şi plec! Eu nu ştiu limanul spre carePornesc cu bagajul acum,Ce demon mă pune-n …
Continuă să citești Balada chiriașului grăbit – de George Topîrceanu
Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. – Emil Cioran Homo homini lupus Zadarnic! – Lupta se-ntețește,Și nu-i alegere de armă.Sub pumnul grosolan al forțeiDreptatea celui slab se sfarmă. Durerile vin tot mai multe,Mai mari și mai adânc simțite.De …
Continuă să citești Homo homini lupus - de Alexandru Vlahuță
Să nu obosim în facerea binelui, căci, la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală. (GALATENI 6:9) Triumful așteptării Nebiruit e omul ce luptă cu credinţă!El ştie că pe lume nimic zadarnic nu-i;Că dincolo de truda şi jertfa clipei lui,În taină, vremea ţese la sfânta biruinţă;Că vuietele toate visează armonie,Că... este o …
Continuă să citești Triumful aşteptării – de Alexandru Vlahuță
Balada morţii Cobora pe TopologDintre munţi, la vale...Și la umbra unui stogA căzut din cale. În ce vară? În ce an?Anii trec ca apa...El era drumeţ sărmanMuncitor cu sapa. Oamenii l-au îngropatÎntr-un loc aiurea,Unde drumul către satTaie-n lung pădurea. Și de-atunci, lângă mormânt,Plopi cu frunză rarăS-au zbătut uşor în vânt,Zile lungi de vară. Soarele spre …
Continuă să citești Balada morţii – de George Topîrceanu
