Poeții sunt inima umanității – Eugene Ionesco Ploaia Sfântului Ilie Plouă!...Zi și noapte, plouă -Ploaie veche,Ploaie nouă,Ploaie-n rateCalculateDe cerescul cămătar,Și la termen, achitate -Să ne spele de păcateDupă noul calendar...Ploaia Sfântului IlieAbia stă...Și-ncepe iar!...Parcă-ar fi o păpădieCa barba Sfinției sale -Barbă fără-asemănare,Ce se spulberă-n spirale,Peste „România Mare”,Pe care Sfântul IlieAr fi luat-o cu chiriePentru... hidroterapie!...Plouă!...Zi și …

Continuă să citești Ploaia Sfântului Ilie – de Ion Minulescu

Poeții sunt inima umanității - Eugene Ionesco Când eram flăcău la mama, Hei, ce ploaie şi ce vânt, Dam şi eu prin fete iama Fiindcă plouă pe pământ! Iar când mi-a mijit mustaţa, Hei, ce ploaie şi ce vânt, Tot în râs am luat viaţa Fiindcă plouă pe pământ! Dar de când m-a ars năpasta, …

Continuă să citești Cântecul bufonului – de William Shakespeare

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. – Emil Cioran Sonet II - Ce mult aş vrea să mai iubesc o dată Ce mult aş vrea să mai iubesc o dată,Să simt din nou a vieţii primăvară,În drumul meu …

Continuă să citești Sonet II – Ce mult aş vrea să mai iubesc o dată – de Alexandru Vlahuţă

  Lumea-ntreagă e o scenă şi toţi oamenii-s actori. Răsar şi pier cu rândul, fiecare: Mai multe roluri joacă omu-n viaţă, Iar actele sunt cele şapte vârste... - W. Shakespeare, Cum vă place, (monologul lui Jaques din actul II, scena 7). Sa calci ușor... Să calci ușor când treci prin iarbă-n zori!În rouă-s lacrimile ce …

Continuă să citești Să calci ușor când treci prin iarbă-n zori! – de Omar Khayyam

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran Criticilor mei Multe flori sunt, dar puţineRod în lume o să poarte,Toate bat la poarta vieţii,Dar se scutur multe moarte. E uşor a scrie versuriCând nimic nu ai a …

Continuă să citești Criticilor mei – de Mihai Eminescu

Poeții mari ai lumii Poeții mari ai lumii sunt tocmai ca pământul, Bătuți de ploi, de vânturi, sub pașii lor călcați; Ei nu poartă însemne, ei nu au stele-n frunte Dar, nevăzute, poartă coroane de-mpărați. Apostoli, vin în vreme cu brațele-ncărcate De dragoste, de cântec, blândețe și lumină, Presară sori pe lume, trezesc din moarte …

Continuă să citești Poeții mari ai lumii – de Virgil Carianopol