Viaţa noastră oscilează între două contradicţii: datoria de a spune adevărul şi necesitatea de a-l ascunde. – Tudor Arghezi
BOIERII
În țară, două soiuri de boieri
Împart puterea între ele,
Boieri de-o zi, boieri de ieri,
Stăpânitorii vieții mele,
Și unii, și-alții de pripas,
Și nu le mai poți da de nas.
Unii purced de la Fanar,
Și alții de la coada vacii,
Dar întăriți cu-acelaș har,
Să sugă țara și săracii,
Și toți de-o teapă și un soi,
Și unii și-alții sunt ciocoi.
Dintre clănțăi și-nvățători
Se pregătește-a treia treaptă,
Omizi, gândaci și lipitori,
Și-alt supt, mai crâncen, va să-nceapă,
Căci corciturile dădură
Pe cea de-a treia corcitură.
Și fiecare cârd se cheamă
Cumva, cu numele bălțat,
Și se prefac, ca-n panoramă,
Că se înfruntă și se bat,
Dar ca și corbii, pe un leș,
Sunt întru totul înțeleși.
Când crede împlinit sorocul,
Sufleurul face semn să vie
Alți măscărici să ție locul
Și țara luată cu chirie –
Și unii vin, și alții pleacă
Lăsând-o-n jale, mai săracă.
Tudor Arghezi (1880-1967)
Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, născut la 21 mai 1880, București – decedat la 14 iulie 1967) a fost un scriitor român, cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române. A scris, între altele, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire și Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum și literatură pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestați din întreaga literatură română. Pseudonimul Arghezi provine, explică însuși scriitorul, din Argesis – vechiul nume al Argeșului. Ovid S. Crohmălniceanu propunea o altă explicație în studiul consacrat operei poetului din Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale, pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie și Geza. Arghezi este unul dintre autorii canonici din literatura română. După o altă ipoteză, numele poate veni de la numele bonei (Ergézi Rozália) care de fapt ar fi adevărata mamă.
Vezi și site-ul Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”
Vezi articolul PORTRET: Viaţa neştiută a lui Tudor Arghezi – de la geniu literar fără Bacalaureat, la deţinut, muncitor şi călugăr.
Vezi și articolul Acasă la Tudor Arghezi, într-o toamnă.
_______________________________________
Amintiri cu Tudor Arghezi
Tudor Arghezi recită poezia Ion Ion
Rumanian Writer Tudor Arghezi (1967)
Alexandru CAZAN – BOIERII (versuri de Tudor Arghezi)