Lupul singuratic merge
doamne, numai peste lege,
numai peste cea zăpadă
ce va fi cândva să cadă.

A-ntâlnit un îngere
dormitând în plângere.
Creierul i l-a mâncat
lupul cel înfometat.
Hlap şi hlop şi hlap şi hlop
i l-a fost mâncat pe loc,
nu acum ci-n viitor
lupul cel mirositor.

Pe zăpada ce va fi
alergase lupul gri
mult sătul, căci el mâncase
creier de mătase.

Dar şi viitorul trece
pe zăpada foarte rece.
Creierul cel mistuit
a căzut în infinit
de din lupul ce mâncase
creier fără oase.

Deci în dulce viitorul
foamea îşi lăţea decorul.
Decorbul.
Deorbul.
Lupul singuratic foarte
se înfometa de moarte,
însă îngeri adormiţi
foarte rari sunt şi seminţi.
Iară îngeri care dorm
se visează doar în somn.

Cade lupul singuratic
pe laba-ngheţând apatic
şi adoarme şi visează
îngeri pe zăpada trează.
Le mănâncă creierul
lepădându-şi obiceiul.
După-aceea în alt vis
leapădă tot ce-a ucis,
într-un infinit dormind
visător şi trimbulind…
Şi rămâne-n vis flămând
lupul şui şi alergând,
lupul cel din viitor
de arginturi şi de or.
Şi visând în vis adoarme
dintr-o foame, dragă doamne,
cu care l-ai otrăvit
de din sus din infinit.

Deci din visul visului
pupila irisului
şi-a deschis-o lupul singur.
Ah, şi ninge, şi ce dingur.
Îngerul visat
l-a întâlnit pe Ararat.
Creierul i l-a mâncat
însă nu s-a săturat,
repede el s-a golit
chiar în infinit.
Deci în visul, visul visului
doarme lupul Cristului
creieru-ametistului
şi ninsoarea tristului.
El mănâncă
numai stâncă
leapădă
o lebădă.
Cântec drag de lebădă.

Alte poezii de Nichita Stănescu.

Citește poezia Cântec de primăvară – de Nichita Stănescu – postată pe 25 mai 2025;

Citește poezia Primăvara – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 16 aprilie 2025;

Citește poezia Sunt un om viu – de Nichita Stănescu – postată pe 31 martie 2025;

Citește poezia De Ziua Internațională a Poeziei: „În dulcele stil clasic” – Nichita Stănescu – postată pe 21 martie 2025; Poezia face parte din volumul „În dulcele stil classic”, căruia i-a dat și numele, apărut în anul 1970.

Citește poezia Primăvara – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 2 mai 2024;

Citește poezia Sunt un om viu – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 31 martie 2024;

Citește poezia De Ziua Internațională a Poeziei: „În dulcele stil clasic” – Nichita Stănescu – postată pe 21 martie 2024;

Citește poezia Primăvara – de Nichita Stănescu – postată pe 21 aprilie 2023;

Citește poezia Sunt un om viu – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 31 martie 2023;

Citește poezia De Ziua Internațională a Poeziei: „În dulcele stil clasic” – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 21 martie 2023;

Citește poezia Această ţară de vis – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 31 decembrie 2022;

Citește poezia N-au murit în zadar – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 22 decembrie 2022;

Citește poezia Emoţie de toamnă – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 13 noiembrie 2022;

Citește poezia E toamnă – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 27 octombrie 2022;

Citește poezia Sunt un om viu – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 31 martie 2022;

Vezi și poezia N-au murit în zadar – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 22 decembrie 2021;

Vezi și poezia Această ţară de vis – de Nichita Stănescu  – postată pe 13 decembrie 2021;

Vezi și poezia E toamnă – de Nichita Stănescu – postată pe 22 noiembrie 2021;

Vezi și poezia Sunt un om viu – de Nichita Stănescu – postată pe 31 martie 2021;

Vezi și poezia Frunză verde de albastru – de Nichita Stănescu – postată pe 9 februarie 2021;

Vezi și poezia N-au murit în zadar – de Nichita Stănescu – postată pe 29 decembrie 2020;

Vezi și poezia În dulcele stil clasic – Nichita Stănescu – (re)postată pe 17 septembrie 2020;

Vezi și poezia Emoție de toamnă – de Nichita Stănescu – postată pe 1 septembrie 2020.

Vezi și articolul – PORTRET: Nichita Stănescu – mărirea şi decăderea unui geniu.

Nichita Stănescu (născut la 31 martie 1933, Ploiești, Regatul României – decedat la 13 decembrie 1983, București, R. S. România) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales membru post-mortem al Academiei Române.

Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”. Nichita Stănescu aparține, temporal și formal, neo-modernismului românesc din anii 1960 – 1970. Nichita Stănescu a fost considerat de către unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.

Pe urmele lui Nichita Stănescu. Cum arată casa în care s-a născut și clasa în care a învățat?

__________________

Florian Pittiș – Ce este viața? (de Nichita Stănescu)

Nichita Stănescu – Emisiunea Prim Plan (1970)