Cântec de primăvară
Desigur, primăvara mi-a țâșnit din tâmple.
De umbre, umerii îmi
șiroiesc, tăcut,
prea bine mi-e și nu mă mai pot rumpe
de aerul rotund ce m-a-ncăput.
E-ntâia oară când rămân fără de viață,
de primăvară – ncercuit cu frânghii,
până miresmele îmi dau un pumn în față,
trezindu-mă, le adulmec și le mângâi.
Și mor a doua oară, când îmi taie chipul
pala de raze atârnând de crengi
și iar mi se rostește-n păsări timpul,
când pasul tău răsună pe sub crengi.
Cu văzu – nchis, simt cum îmi bat peste sprâncene
imaginile tale, clinchetând.
Mor sacadat și reînviu din vreme-n vreme,
de – otrava morții sufletu-mi eliberând.
O, primăvara flăcări roșii se înalță.
Pe rugul lor mi-e sufletul întins
până miresmele îmi dau un pumn în față,
și mă trezesc, și – nving
și sunt învins.
Alte poezii de Nichita Stănescu.
Citește poezia Primăvara – de Nichita Stănescu – postată pe 21 aprilie 2023;
Citește poezia Sunt un om viu – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 31 martie 2023;
Citește poezia De Ziua Internațională a Poeziei: „În dulcele stil clasic” – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 21 martie 2023;
Citește poezia Această ţară de vis – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 31 decembrie 2022;
Citește poezia N-au murit în zadar – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 22 decembrie 2022;
Citește poezia Emoţie de toamnă – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 13 noiembrie 2022;
Citește poezia E toamnă – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 27 octombrie 2022;
Citește poezia Sunt un om viu – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 31 martie 2022;
Vezi și poezia N-au murit în zadar – de Nichita Stănescu – (re)postată pe 22 decembrie 2021;
Vezi și poezia Această ţară de vis – de Nichita Stănescu – postată pe 13 decembrie 2021;
Vezi și poezia E toamnă – de Nichita Stănescu – postată pe 22 noiembrie 2021;
Vezi și poezia Sunt un om viu – de Nichita Stănescu – postată pe 31 martie 2021;
Vezi și poezia Frunză verde de albastru – de Nichita Stănescu – postată pe 9 februarie 2021;
Vezi și poezia N-au murit în zadar – de Nichita Stănescu – postată pe 29 decembrie 2020;
Vezi și poezia În dulcele stil clasic – Nichita Stănescu – (re)postată pe 17 septembrie 2020;
Vezi și poezia Emoție de toamnă – de Nichita Stănescu – postată pe 1 septembrie 2020.
Vezi și articolul – PORTRET: Nichita Stănescu – mărirea şi decăderea unui geniu.
Nichita Stănescu (născut la 31 martie 1933, Ploiești, Regatul României – decedat la 13 decembrie 1983, București, R. S. România) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales membru post-mortem al Academiei Române.
Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”. Nichita Stănescu aparține, temporal și formal, neo-modernismului românesc din anii 1960 – 1970. Nichita Stănescu a fost considerat de către unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.
Pe urmele lui Nichita Stănescu. Cum arată casa în care s-a născut și clasa în care a învățat?
__________________________________
Nichita Stănescu – Cântec de primăvară (recită Alexandru CAZAN)
Nichita Stănescu, Cântec de primăvară, lectura Maia Martin
Walter Ghicolescu – Cântec de primăvară
Florian Pittiș – Ce este viața?!? (de Nichita Stănescu)
Nichita Stănescu – Emisiunea Prim Plan, 1970
Nichita Stănescu – Poem
Un cordial saludo 🫂
ApreciazăApreciat de 1 persoană