Uită-te

Uită-te, încă e rouă
Şi toamna începe să-şi ţeasă
Foile galbene-n suflete,
Pale nelinişti în pomi de mătasă.

Şi uită-te, noaptea e rece
Şi vara-i alături, dar frunzele pică,
Şi uită-te, -i rece dar trece
Fiorul fierbinte de care ni-i frică!

Alte poezii de Nicolae Labiș.

Citește poezia Dans – de Nicolae Labiș – publicată pe 7 noiembrie 2022;

Citește poezia Dacă toate astea fi-vor învăţate – de Nicolae Labiş – (re)publicată pe 6 martie 2022;

Citește poezia Noi, nu – de Nicolae Labiş – publicată pe 16 decembrie 2021.

Nicolae Labiș (născut la 2 decembrie 1935, Poiana Mărului, Mălini, Suceava, România – decedat la 22 decembrie 1956, București, România) a fost un poet român. Criticul Eugen Simion l-a supranumit, metaforic, „buzduganul unei generații”.

Citește și articolul MOARTEA LUI NICOLAE LABIȘ – de Stela Covaci, publicat pe 22 februarie 2012.

__________________________

Nicolae Labiș – Am Iubit… (recită Lucian Dumbravă)