Bunătate toamna – de Lucian Blaga

Bunătate toamna

Pomi suferind de gălbinare ne ies în drum.
O minune e câteodată boala.
Pătrunse de duh,
feţele-şi lungesc ceara,
dar nimeni nu mai caută vindecare.

Toamna surâzi îngăduitor pe toate cărările.
Toamna toţi oameni încap laolaltă.
Iar noi cei altădat-atât de răi
azi suntem buni, parcă am trece fără viaţă
prin aurore subpământeşti.

Porţile pământului s-au deschis.
Daţi-vă mânile pentru sfârşit:
îngeri au cântat toată noaptea,
prin păduri au cântat toată noaptea
că bunătatea e moarte.

Alte poezii de Lucian Blaga.

Citește poezia O toamnă va veni – de Lucian Blaga – publicată pe 14 septembrie 2022;

Citește și poezia Lacrimile – de Lucian Blaga – publicată pe 5 septembrie 2021.

FOTO] Lucian Blaga: „Poezia este un veşmânt în care ne îmbrăcăm iubirea şi  moartea” | Radio România Reșița

Lucian Blaga (născut la 9 mai 1895, Lancrăm, Alba, România – decedat la 6 mai 1961, Cluj, România) a fost eseist, filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român.

Citește și articolul PORTRET: Lucian Blaga – sufletul aflat în mută, seculară căutare de totdeauna – publicat pe Radio România Cultural.

______________________________

Ascultă Vocea lui Lucian Blaga la Radio România Cultural (înregistrare din 1954).

Din 1948 și până în anul morții, 1961, Lucian Blaga nu și-a mai putut publica versurile și nimeni n-a mai tipărit, în toată această perioadă, vreun rând despre opera scriitorului. Deși pus la index, Lucian Blaga a fost înregistrat pe bandă de magnetofon în primăvara lui 1954 de către Pop Simion, fără a exista, însă, posibilitatea difuzării înregistrării la momentul respectiv. Banda s-a păstrat, Lucian Blaga putând fi ascultat şi astăzi cum recită din traducerile sale de poezie universală.

Nicu Alifantis – Cântec de noapte (versuri de Lucian Blaga)

Luigi Ionescu – Femeia (versuri de Lucian Blaga)

Nicu Alifantis și Iris – Această întâmplare simplă (poezia Risipei se deda Florarul, de Lucian Blaga)

Ne-om aminti cândva târziu
De-această întâmplare simplă,
De-aceeași bancă unde stăm
Tâmplă fierbinte lângă tâmplă.

Visând, întrezărim prin doruri
Latente-n pulberi aurii
Păduri ce ar putea să fie
Și niciodată nu vor fi!

FiRMA – Către Cititori (poezie de Lucian Blaga)

Aici e casa mea. Dincolo soarele şi grădina cu stupi
Voi treceţi pe drum, vă uitaţi printre gratii de poartă
şi aşteptaţi să vorbesc. – De unde să-ncep?
Credeţi-mă, credeţi-mă,
despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei:
despre soartă şi despre şarpele binelui,
despre arhanghelii cari ară cu plugul
grădinile omului, despre cerul spre care creştem,
despre ură şi cădere, tristeţe şi răstigniri
şi înainte de toate despre marea trecere.
Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit
aşa de mult să plângă şi n-au putut.
Amare foarte sunt toate cuvintele,
de aceea – lăsaţi-mă
să umblu mut printre voi,
să vă ies în cale cu ochii închişi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.