DESPRE SEPARAŢIA PUTERILOR ÎN STAT (II)

Motto: S-a pretins că lumea e cârmuită de cifre; ştiu însă un lucru şi anume că cifrele arată dacă ea e bine sau rău cârmuită. – Goethe

Scurt pe 2 și 1/4: Pentru că marele poet lasă deschisă problema raportului dintre cifre şi modul în care este cârmuită lumea, îmi place să cred că printre acestea a avut în vedere şi cifra 3 [1], corespunzătoare numărului puterilor dintr-o democraţie.

În primul episod ne-am referit la separația puterilor în stat și la rolul care-i revine mass-media în apărarea acestui principiu fundamental al existenței unei societăți democratice.

Constituția bat-o vina / Numai ea e cu pricina!

Înainte de toate, să vedem cum este reglementată problema în Constituţia (iliesciană a) României. Să o luăm metodic, din aproape în aproape:

La Articolul 1 – punctul 3, stă scris (aproape) degeaba: „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”. Zice bine, dar dacă ne raportăm la „tradiţiile democratice” ale poporului român şi la „idealurile democratice” ale revoluţiei din decembrie 1989…

La Articolul 1, alin. 4 (Principii generale – Statul Român) scrie fără echivoc: „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.” Este adevărat că s-a evitat să se consemneze şi aserţiunea că cele 3 puteri ar fi… egale! Că nu dădea bine pentru… elaboratori! Iar „boborenii” votau orice le-ar fi strecurat sub nas!

La Articolul 61, alin. 1 (Autorităţile publice – Rolul şi structura Parlamentului): „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.”

Iar la Articolul 115, alin. 4 (Raporturile Parlamentului cu Guvernul – Delegarea legislativă) sunt prevăzute condiţiile în care Guvernul poate exercita atribuţiile legislative: „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.”

În fapt, principiul separării puterilor constă în „interdependenţa şi controlul reciproc” al celor trei puteri (legislativă, executivă şi judecătorească).

puterea legislativă – este puterea supremă, emanând direct de la popor;
puterea executivă – emană de la puterea legislativă (de regulă);
Puterea judecătorească este numită de celelalte două.

Independenţa fiecăreia dintre ele este garantată de controlul reciproc al celor 3 puteri, devenind „cheia de boltă” a unui stat de drept. Astfel, în SUA, funcţionează principiul „cheeks and balances” (controale şi contraponderi).

Cele trei puteri se controlează reciproc, prin 6 mecanisme distincte (vezi schema de mai jos).

Iar statul de drept funcţionează doar în condiţiile existenţei şi funcţionării tuturor acestor 6 tipuri de control:

1.2 Legislativul asupra executivului, prin:

confirmarea în funcţie a membrilor executivului;
interpelarea membrilor executivului;
moţiunea de cenzură, votul de (ne)încredere;
anchetarea, punerea sub acuzare, suspendarea sau destituirea executivului (pentru abateri grave).

2.1 Executivul asupra legislativului, prin:

dreptul de iniţiativă legislativă;
dreptul de veto (constând în returnarea legii înainte de promulgare);
dizolvarea puterii legislative.

1.3 Legislativul asupra puterii judecătoreşti:

adoptarea şi modificarea legii de organizare judecătorească;

3.1 Puterea judecătorească asupra legislativului:

controlul constituţionalităţii legilor;
supravegherea procesului electoral.

2.3 Executivul asupra puterii judecătoreşti:

înfiinţarea sau desfiinţarea de instanţe judecătoreşti;
numirea magistraţilor.

3.2 Puterea judecătorească asupra executivului:

contenciosul administrativ (verificarea actelor administrative);
supravegherea procesului electoral;
verificarea constituţionalităţii actelor normative cu putere de lege.

Precizez că am rezumat cât s-a putut de mult, evitând să devin excesiv de didactic. Important fiind să înțelegem mecanismul, nu să participăm la o „lecție” exhaustivă referitoare la toate aceste intercondiționalități.

Tocmai existenţa şi – mai ales – respectarea acestor condiţionalităţi permite ralierea noastră la un set de valori şi deprinderi care au permis altora să instaureze un echilibru politic care să nu poată fi destabilizat de excesele şi interesele personale/ private ale unora dintre vremelnicii politicieni de mucava. Un asemenea set de valori şi principii democratice ar putea reprezenta temelia statului de drept, bazat – printre altele – pe respectarea principiului separaţiei puterilor în stat şi a drepturilor şi libertăţilor individuale.

Acestea ar putea fi cele formulate cu mult timp în urmă de James Bryce, ambasador al Marii Britanii în S.U.A. (între anii 1907-1913):

a) drepturile cetăţeanului sunt sfinte;
b) sursa puterii politice este poporul;
c) toate guvernele sunt supuse legii şi poporului;
d) administraţia locală trebuie să prevaleze în faţa celei centrale;
e) majoritatea este mai înţeleaptă decât minoritatea;
f) cu cât mai puţină guvernare, cu atât mai bine.

Drepturile şi libertăţile umane nu trebuie să rămână simple litere într-un act normativ, fie el şi de rang constituţional. Aceste drepturi individuale, statul de drept, libertatea şi puterea românilor, nu trebuie să fie rezervate doar unui cerc restrâns de persoane interesate, care pretind că le exercită în numele şi în interesul poporului. Acesta este motivul pentru care mulţi români au ales calea de a părăsi ţara, încercând să-şi urmeze şi împlinească visul pe meleaguri străine.
Sunt încă multe voci care continuă să clameze cu glas tare faptul că – în constituţiile din perioada comunismului românesc – erau statuate numeroase drepturi şi libertăţi „democratice”. Nu se mai spune şi că, în lipsa oricărei posibilităţi de control al constituţionalităţii legilor adoptate atunci, orice act normativ cu putere de lege putea conţine prevederi contrare acestor principii constituţionale. Conform ultimei constituţii a Republicii Socialiste România (cea din 1965), controlul constituţionalităţii legilor era exercitat tot de… Marea Adunare Naţională (deţinătoarea puterii legislative)!

Cât timp nu se va întruni o masă critică – neconfirmată de rezultatul ultimelor alegeri (indiferent de felul lor) – pentru instaurarea şi aici, la noi, a unei societăţi bazată pe asemenea valori şi obiective comune şi general valabile, nu putem vorbi de faptul că am fi o naţiune liberă, având crezuri democratice consolidate. S-a dovedit că „democraţia de plantaţie”, de sorginte teleormăneană nu reprezintă idealul majorităţii românilor rămaşi în ţară.

Chiar dacă s-a pierdut atâta timp ca urmare a experimentelor iliesciene de instaurare a unei „democraţii originale”, (menită să acopere dominaţia câtorva sute de comunişti şi securişti deghizaţi peste noapte în „capitalişti democratizaţi”!), mai cred sincer că a venit timpul ca toate reziduurile fizice ale acestor mentalităţi să fie aruncate de pe scena politică, lăsând locul altor jucători, devotaţi realizării unei lumi a libertăţii şi egalităţii de şanse pentru toţi românii. Ceea ce, s-a dovedit că este greu de făcut! Indiferent de titulatura celor care – adunați sub cine știe ce stindard politic – se pretind a fi… reformatori!

DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!

Iar până atunci, vorba lui Caragiale…

Să fiţi sănătoşi şi veseli!

ŢINEŢI APROAPE!

– Va urma –

TIBERIU M. PANĂ

___________________________

Sursa foto copertă: Știrile ProTV

[1] În antichitate, cifra 3 era considerată ca fiind cifra perfectă: trei culori primare (roşu, galben, albastru); asociată cu triunghiul/ compasul; la chinezi se considera că omul era compus din 3 elemente (trup, spirit, suflet); are semnificaţii multiple în creştinism (Sfânta Treime etc.).

_____________________

Astfel de încercări de amputare a prerogativelor uneia dintre puteri au existat în anii din urmă, deținătorii de atunci ai puterii legislative (PSD-ul lui Dragnea și ALDE al lui Tăriceanu), au încercat să diminueze atribuțiile executivului în raport cu puterea judecătorească, așa cum rezultă din materialele de mai jos:

Senatorii juristi discuta marti proiectul lui Tariceanu care exclude presedintele si ministrul justitiei din procedurile de numire a sefilor DNA si DIICOT si a conducerii Inaltei Curti, la link-ul: http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21658988-senatorii-juristi-discuta-marti-proiectul-lui-tariceanu-care-exclude-presedintele-ministrul-justitiei-din-procedurile-numire-sefilor-dna-diicot-conducerii-inaltei-curti.htm
(Propunerea lui Tăriceanu – SENAT): Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 303 din 28 iunie 2004, republicată: https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=19586
Proiectul adoptat tacit de Cameră:
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?nr=122&an=2016

Materialul video de mai jos chiar că merită să fie văzut/ ascultat!

Este o premieră mondială! „All around the world”, este o melodie înregistrată – în toamna anului 2018 – de către Drew Feustel, un astronaut care se afla pe orbită în jurul Pământului, în calitate de comandant al Stației Spațiale Internaționale! Astronautul Drew Feustel a colaborat cu trupa rock din Canada, The Tragic Hip, melodia – lansată de NASA pe canalul propriu de YouTube pe 30 septembrie 2018 – fiind însoțită de un videoclip cu imagini din spațiul cosmic.

Cred că merită să fie văzute și alte materiale despre Stația Spațială Internațională și NASA, la link-urile: https://www.nasa.gov/mission_pages/station/main/index.html

https://www.nasa.gov/

Taxi – Ca ei

Când zic 200.000
Voi vă gândiți la un tun pe care l-ați dat
Sau urmează să-l dați

Eu mă gândesc la 200.000 de copii
Care se culcă-n fiecare seară
Nemâncați
Și-a doua zi se duc la școală,
Asta dacă se duc,
Pentru că mulți muncesc
Pentru mâncare sau câțiva bani,
Și d-aia-mbătrânesc înainte de vreme
Și d-aia au riduri…
Și d-aia au riduri…
Riduri la 14 ani…

Bă nenorociților!
Nu vă doresc să vă crape
Nici capul, nici inima-n trei!
Bă nenorociților!
Nu vă doresc să muriți!
Vă doresc să trăiți…
Vă doresc să trăiți ca ei.