Motto: Noi oamenii arătăm destul de diferit faţă de un copac. Fără îndoială noi percepem lumea diferit faţă de un copac. Dar în profunzime, în „inima” moleculară a vieţii, copacii şi noi suntem în esenţă, identici. – Carl Sagan

Povestea vorbei (de astăzi): am dat brânci unui ciclu de articole – bine ornate cu material fotografic, provenind din arhiva personală – în care prezint realități urbanistice din orașul voievodal Râmnicu Vâlcea. Sub oblăduirea primarului Gutău Mircia, considerat de mulți ca fiind nașul noii înfățișări a Râmnicului. Trebuie să admitem că aserțiunea conține o doză mare de adevăr, având în vedere faptul că personajul central al expozeului nostru este încoronat cu supranumele (devenit loc comun) de… vecinul! De ce, o știe fiecare dintre vâlceni, nemailipsind mult ca acesta să se învecineze – la propriu – cu fiecare dintre noi. Din ce în ce mai puținii care încă viețuim în municipiu.

Am inaugurat acest ciclu edilitar cu articolul Gutău și faptele sale edilitare (I). Astăzi despre… „lumina” de la Gară! – publicat pe 8 iunie a. c. Articol în care am prezentat astfel de fapte antiedilitare de netăgăduit ale administrației publice locale. Cea care a dispus reducerea drastică a surselor iluminatului public din zona peronului de acces în Gara din Râmnic. În loc ca să le înlocuiască pe toate cele care nu mai funcționau, menținând astfel funcționalitatea tuturor acestora, așa cum se prevăzuse în proiectul de reabilitare a zonei.

Copacii sunt efortul nesfârşit al Pământului de a vorbi cu cerul. (Rabindranath Tagore)

Pe 29 mai 2019, la doar câteva zile de la alegerile europarlamentare, ratate de coaliția vâlceană dintre PER-ul primarului Gutău Mircia și PSD-ul lui Rădulescu C-tin, am postat pe Facebook următorul text, asezonat cu fotografii doveditoare ale acțiunii încriminate: 

«„Alegerile locale sunt ALTCEVA, se câștigă pe bază de proiecte„, zice MIRCIA GUTĂU, după ce-a luat-o-n barbă de la VÂLCENI. Printre altele, și datorită susținerii PSD-ului în campania pentru alegerea parlamentarilor români în Parlamentul european.
Hai să-i mai arătăm niște… PROIECTE URBANE „reușite„, ca să realizeze cam pe unde se află.
„CIOTURILE” PE CARE LE VEDEȚI, SE AFLĂ ÎN PĂRCULEȚUL DIN FAȚA CASEI DE CULTURĂ A SINDICATELOR! Un parc cochet, aflat pe B-dul Tudor Vladimirescu.
POMI nevinovați, CIUMPĂVIȚI în mod repetat de „experții” în peisagistică, aflați în subordinea Primăriei municipiului Râmnicu Vâlcea. Condusă autoritar de „alesul” a nici… 18% dintre vâlcenii cu drept de vot!
Niște tulpini uscate, terminate biologic!
Dacă nu-s… panseluțe!!! Că le schimbam mai des și cu… folos!
Țineți aproape!
CĂLĂTORIA PRINTRE „PROIECTELE” RATATE DE PRIMAR… CONTINUĂ!»

Poţi face multe lucruri din lemn. Dar nu arbori. (Jan Sobotka)

Ocazie cu care am postat câteva fotografii, realizate pe 21 mai 2019, exemplificând astfel dezastrul petrecut în zonă, ca urmare a activității anterioare a unor salariați pafariști ai S. C. PIEȚE PREST S. A., societatea care „desfăşoară serviciile de administrare a domeniului public şi privat în municipiul Rm. Vâlcea”. Vezi AICI Taxe şi tarife încasate de această societate, pentru „amenajare și întreținere spații verzi”, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 437 din 27.12.2018; acolo unde – printre altele – veți găsi prețurile percepute pentru: „TĂIERI CORECȚIE ARBORI CU H< 7 M, TĂIERI CORECȚIE ARBORI CU H>7 M, ÎNCĂRCAT ȘI TRANSPORTAT MASĂ VEGETALĂ  ȘI MATERIAL LEMNOS, TĂIERI FORMARE COROANE PRIN TĂIERI SUCCESIVE, DEGAJARE TEREN DE FRUNZE, CRENGI, STRÂNGERE ÎN GRĂMEZI” etc. etc.

Așa cum se poate vedea din alte fotografii de mai jos, ca urmare a acestor… tăieri repetate, cei doi copăcei (din stânga fotografiei de mai sus) au fost condamnați la extincție!

Câțiva dintre copacii care, datorită tăierilor repetate făcute de către neprofesioniști, au fost condamnați la dispariție! Nimeni nu s-a sesizat, nimeni nu a fost făcut răspunzător pentru acest atentat la aspectul peisagistic al parcului. Și nu numai…

Fiecare copac îşi pune singur coroana pe cap. Ca Napoleon. (Lucian Blaga)

Păcat că unii n-au mai apucat s-o facă! Pentru că i-au descăpățânat niște… tercheaberchiști!

Alte fotografii, realizate pe 26 mai 2019:

Așa cum se poate observa în fotografia de mai sus, în acest copac mustea seva dătătoare de viață! Numai că nepriceperea drujbiștilor gutăieni i-a distrus coroana și i-a luat viața!

Copaci omorâți (la propriu!) de nepriceperea unor… amploiați! Angajați întâmplător la S. C. Piețe Prest S. A., pe criterii care nu au nimic de-a face cu scontata finalitate socială a muncii lor!

Ca şi când s-ar fi întors acasă, câte un pom murea. (Marin Sorescu)

Demersurile noastre publicistice au rămas fără niciun rezultat. Motiv pentru care am continuat să monitorizăm zona, făcând alte și alte fotografii; în care am surprins efectul activității distructive a unor „esperți” arboricoli gutăieni!

Alte fotografii din toamna aceluiași an, realizate pe data de 10 octombrie 2019:

Doi copăcei ornamentali, deveniți victime nevinovate / colaterale ale neputinței manageriale a celor care conduc S. C. Piețe Prest S. A. Și ale slujbașilor lor, specializați în arsul gazului de pomană la această societate a primăriei.

Fiecare frunză îmi şopteşte fericirea, planând către pământ din copacul toamnei. (Emily Bronte)

Alte fotografii, realizate în toamna aceluiași an, pe 17 octombrie 2019:

Frunzele tale
Ca tine, pom cu-atât belşug de frunză,
Aştept un fir de vânt să mă pătrunză.
Frunzele tale sunt simţirea mea
Fremătătoare, ca şi ea.
Un simţământ, o frunză legănată,
Mişcându-se tot pomul dintr-o dată.

Tu câtă frunză ai şi câte crăci
Eu tot atâtea am, însă ascunse,
Când mă frământă îndoiala sunt
Înfiorat, din vârfuri până la pământ,
De unde alte ramuri se-mpereche
Şi caută o lume să iasă-ntr-însa, veche. (Tudor Arghezi)

Om cu om
Un om fusese-o frunză şi numai om cu om,
Au izbutit să crească şi să se facă pom.
Că moare frunza-n ramuri, puiandră şi uşure,
Copacul vieţuieşte şi s-a-nmulţit pădure.
Tu-ţi răsplăteşti ursita de grabnică pieire,
Făcîndu-te, din omul prigoanei, omenire. (Tudor Arghezi)

Imaginile care ilustrează acest articol ne oferă suficiente indicii pentru a înțelege cine este… omul prigoanei copacilor din Râmnic.

Pasărea îşi alege copacul, nu copacul pasărea. (William Shakespeare)

„Istoria” ilustrată a dispariției unuia din copacii din acest parc (era cel din stânga din prima din fotografiile de mai jos; iar fratele său de suferință a avut aceeași soartă):

În locul unora din copacii dispăruți, pomi care asigurau unitatea peisagistică a locului, dând un farmec aparte Parcului din fața Casei de Cultură a Sindicatelor, au apărut niște… puiandrii, aparținând altor specii copăcești. Așa cum se poate vedea în imaginile proaspete de mai jos:

Cum se vede în aceste fotografii, deja s-a dus pe apa sâmbetei și copăcelul care i-a urmat celui plantat inițial, atunci când – în anul 2011 – a fost reamenajat Parcul.

Ca temă de meditație, doar pentru acele ființe bipede care își imaginează că-i exact… invers, (încă existente printre noi, în suficient de multe exemplare): Avem un fel de parteneriat cu copacii: ei iau otrava noastră şi creează oxigen, noi respirăm oxigen şi eliminăm la exterior dioxid de carbon. Ei îl folosesc pentru a se hrăni. Este un parteneriat grozav. Omul nu poate trăi fără copaci şi copacii nu pot trăi fără om. – Osho.

La Râmnicu Vâlcea, primarul Gutău Mircia se încăpățânează să ne dovedească faptul că… se poate trăi și fără copaci!

În episodul următor continuăm prezentarea dovezilor care atestă desfigurarea iremediabilă a copacilor – tei și castani – care constituiau fala bulevardului Tudor Vladimirescu. Prin care au trecut ca un fulger lamele tăioase ale drujbiștilor de ocazie ai lui Mircia Gutău…

DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!

Iar până atunci, vorba lui Caragiale…

Să fiţi sănătoşi şi veseli!

ŢINEŢI APROAPE!

– Va urma –

TIBERIU M. PANĂ

________________________________________

Toate fotografiile care ilustrează acest articol fac parte din fototeca personală.

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului, se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea în lead a sursei și cu link activ către pagina acestui articol. Nerespectarea acestor condiții constituie o încălcare a prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare.

Tatiana Stepa – Copaci fără pădure

Spune-mi, pădure cu frunza rară,
Unde-i iubirea de astă-vară?
Nu ştie iarna să se îndure
De noi, copacii fără pădure.

În povestea copacilor goi,
Scârțâind într-o singură ușă,
Este vorba de noi amândoi,
Este vorba de foc și cenușă

… Nu mai suntem decât doi copaci,
Vor veni tăietori să ne tundă,
Vor lua crengi toți copiii săraci
Pentru flacăra lor muribundă. (Adrian Păunescu – Copaci fără pădure)

__________________________________________