Motto: Fereşte-te să începi un lucru de care te vei căi mai apoi. – proverb latin

Începutul unei acţiuni e fierbinte, mijlocul călduţ, sfârşitul rece!

Ca un om fără de minte,
Numai eu merg înainte.
Toți îmi strigă, ești nebun!?
Dar de ce îmi este dragă
Și iubesc pisica neagră,
Asta n-am cum să le-o spun. 

(Pasărea Colibri – Pisica neagră)

A trecut suficient de mult timp de la alegerile locale din anul 2016 pentru a încerca să privim înapoi în istorie, sine ira et studio. Hai să punem de-o istorie contrafactuală, d-aia de se face cu…dacă. Să ne imaginăm că anul 2016 ar fi fost unul în care alegerile locale s-ar fi desfăşurat în două tururi. Că în turul al doilea s-ar fi pornit de la configuraţia rezultată în municipiul Râmnicu Vâlcea pe data de 05 iunie 2016, când pe listele electorale au fost înscrişi 99.253 votanţi, distribuiţi în 88 de secţii. Adică, rezultatul de la care s-ar fi pornit, ar fi fost cel înregistrat în acea zi:   

             Râmnicu Vâlcea – 39.949 voturi valabil exprimate;
            – Mircia Gutău – 16.724 voturi – 41,86%;
            – Romeo Rădulescu – 13.142 voturi – 32,89%;
            – Remus Grigorescu – 4.332 voturi – 10,89%;
            – Grigore Crăciunescu – 3.262 voturi – 8,16%;
            – Constantin Rotaru – 551 voturi – 1,37%;
            – Florin Brăgău – 520 voturi – 1,30% etc.

Spre comparaţie, la scrutinul din 5 iunie 2016, Gabriela Firea a fost aleasă primar General al Capitalei cu 246.553 de voturi, reprezentând 42,97% din totalul voturilor valabil exprimate. Raportat la totalul bucureştenilor cu drept de vot – în număr de 1.780.307 persoane – Firea a fost aleasă de doar… 13,84% din populaţia majoră a Bucureştiului! Așa încât, despre ce vorbim!?

Câştigătorul detaşat, „ecologistul” MIRCIA GUTĂU, după aflarea memorabilei veşti despre Victoria sa electorală, a declarat de undeva, din înălțimea celui de al nouălea cer: „Sunt extraordinar de fericit. Aştept această clipă de 6 ani de zile. Este o mare victorie, pe care nu aş fi  dobândit-o fără echipa care m-a sprijinit. Vreau să le mulţumesc tuturor. Am demonstrat că nu vorbesc în vânt. Mircia Gutău nu are nevoie de umbrela unui partid mare, le mulţumesc din suflet celor care m-au votat. O să le demonstrez tuturor, dar mai ales cârcotaşilor, că Gutău nu vine la Primărie cu gândul de a se răzbuna pe cineva, vine ca să facă lucruri importante în Râmnic”[1]. Demnă de reţinut este ultima parte a declaraţiei, deşi gurile rele – pe care nici pământul pentru ilustratele cu flori de câmp nu a reuşit să le astupe – spun că se aşteptau la un adevărat jihad. Mai pe faţă sau mai mascat, purtat prin intermediul unor versaţi lipitori, (doar de afişe, nu vă speriaţi prematur!), care-l vor flanca din multe din funcţiile publice ale instituţiilor deconcentrate. Să ştie toată lumea cine-i jupânul şi că năravurile nu se lecuiesc aşa de uşor cum ne-am putea angaja formal/ verbal într-o campanie electorală. Sau după. Cam tot aia şi cam tot degeaba. Nici nu s-a aşezat bine în pagină ideea de mai sus, că un presar vestit, susţinător declarat al lui Mircia Gutău îmi da apă la moară, cu declaraţii calde şi incendiare, precum cele de la nota[2].

Clasat pe un nesperat şi foarte onorabil loc 3 (înaintea candidatului liberal), REMUS GRIGORESCU (aldistul de dată recentă, trecut cu arme şi bagaje de la stânga la o dreaptă pretins „autentic liberală”!), a declarat: „În Consiliul Municipal Râmnicu Vâlcea vom reprezenta interesele cetăţenilor, vom merge pe ideea de legalitate, ne vom bate pentru această idee de legalitate şi sper ca tot ceea ce se va face de acum înainte să se facă pentru cetăţenii Râmnicului.” Atât de bine le-a reprezentat, atât de bine s-a bătut dinspre dreapta lui Tăriceanu, încât acum,  și-a redescoperit afinitățile PSD-iste, partid pe a cărei listă de consilieri municipali figurează pe un loc potențial eligibil! Concluzia este simplă și cei mai mulți nu învață nimic din asta: pe ăștia nu-i interesează doctrinele politice etc., ci doar deprinderea modalității de a le clama convingător, pentru a ajunge cât mai aproape de butoanele distribuitoare de bani publici. Atât și nimic mai mult!

ROMEO RĂDULESCU [3] s-a prezentat onorabil (ca scor), dar a ratat obiectivul de partid: câştigarea scaunului de primar! Şi, aşa cum am anticipat cu mult timp înainte, nu s-a aşezat nici pe cel de simplu consilier. Oricum, s-a  adeverit şi premoniţia că i s-a pregătit banda cu marşul cântecului de lebădoi, iar uşuiala din PSD l-a dus pe inexistenta (încă!) centură a politicii locale. Iar de acolo, în cuprinzătoarea ladă cu toate gunoaiele care au încurcat, încetinit/ deturnat/ întârziat mersul înainte al istoriei. Că nu îmi pot imagina c-ar mai putea păcăli pe cineva pentru a se mai agăţa – precum înecatul de orice pai – de alte alegeri locale/ parlamentare. Deși încercările de a o face nu au lipsit; în 2020 urmând să pună de… noi proiecte – pe bani publici – împreună cu Pîrvulescu Virgil, (în cazul în care câștigă alegerile candidatul liberal la funcția de primar al municipiului). Pe 6 octombrie 2016, a fost rejectat subtil de PSD Vâlcea – care l-a aruncat pe un loc neeligibil (locul 5!) pe lista de deputaţi pentru alegerile parlamentare din decembrie – iar şturlubaticul (anti)politician a dat-o imediat la-ntors, intrând resemnat în scenariul pe care i l-am prevăzut demult: «Deputatul Romeo Rădulescu s-a hotărât în această seară (6 octombrie, n. n.) să candideze independent în cazul în care nu se înțelege cu liderii PSD de la București pentru un loc eligibil pe lista organizației de la Vâlcea. „Dacă nu mă înțeleg cu conducerea de la București a PSD, voi candida independent pentru Camera Deputaților.”» De unde am înţeles şi noi că tot nu se lasă, că ar fi vrut să agite apele şi prin conducerea centrală a partidului… gazdă! Care s-a lămurit ce mălai mare a achiziţionat în persoana deputatului, şi ce primar de municipiu reşedinţă de judeţ ar fi dobândit, cooptându-l împotriva voinţei organizaţiei locale!

Pentru a realiza care au fost unele din dedesubturile desemnării acestui candidat al PSD, vezi articolul nostru din epocă, publicat pe 18 februarie 2016, în Criterii Naționale: ALELEI, ROŞCAŢII MEI, SUS… ROMEO, JOS MATEI! Și o să constatați câtă dreptate am avut, anticipând un rezultat… previzibil!  

Nu ştim cât din rezultatul jenant al lui GRIG CRĂCIUNESCU îi aparţine acestuia. Aprecierile comentatorilor sunt diferite şi cel mai adesea, subiective. Are şi el defectele lui, care l-au tras în jos. Dar mult mai mult au cântărit bâlbele corifeilor propriului său partid. „Marele” partid liberal, rezultat din fuziunea PNL cu PDL (sau ce şi de ce o fi fost aia). Făcută ca să înfrunte public şi să răpună hidra comunistă, deghizată în social-democraţie (cum au mai făcut-o, nu o dată, comuniştii în trecut)! Şi-au înfruntat-o până şi-au pierdut şi bruma de credibilitate şi de identitate care le mai rămăsese printre tinerii din generaţiile care nu au cunoscut direct ororile comunismului – şi le doare-n bască de chestia asta! Ce cai de rasă încălecase „marele” partid după turul al doilea al prezidenţialelor din 16 noiembrie 2014, atunci când Klaus Werner Iohannis a devenit preşedintele statului! Ce de procente nemeritate s-au contabilizat degeaba în contul „marelui” partid! Ce speranţă de schimbare ne-a animat pe mulţi pentru scurt timp. Până când, hienele şi lăcustele care devoraseră tot ce mişca sub stindardul biruitor al fiecăruia din cele două partide… frăţeşti, n-au înţeles că trebuie să se dea de-o parte, pentru a face loc celor odihniţi, din liniile lor din spate. Ţi-ai găsit să lase veteranii locul liber!

După ce s-a stins ecoul marelui succes electoral (la a cărei obţinere nu aveau nici măcar meritul pajului care ţine calul de dârlogi!) au ieşit – târâş-grăpiş – din hrubele unde-şi puseseră la murat oasele îmbătrânite-n rele. Şi s-au pus pe ales şi reales în funcțiile de partid pe… tot tiriplicii şi profitorii versaţi; în care nu mai crede nimeni, care nu mai aveau în spaţiul public nici măcar valoarea unei cepe degerate. Dar pe ei, artizanii închipuiţi ai „marilor victorii trecute, prezente şi viitoare”, care-şi închipuie că românii au memoria scurtă, nu i-a interesat ce vrea de-adevăratelea poporul ăsta obidit. Cât timp mai este dispus să înghită pe nemestecate toate minciunile lor electorale, indiferent de gradul lor perfid şi profesionist de simulare a sincerităţii şi transparenţa ambalajului în care era disimulată minciuna.

Încât, vorba poetului, toţi contemporanii care se revendică din liberalism au un comportament  public de autentice… juvaere cristaline:

            Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer?
            N-o să aflu într-ai noştri vre un falnic juvaer?
            Au la Sybaris nu suntem lângă cápiștea spoielii?
            Nu se nasc glorii pe stradă şi la uşa cafenelii,
            N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliţi
            În aplauzele grele a canaliei de uliţi,
            Panglicari în ale ţării, care joacă ca pe funii,
            Măşti cu toate de renume din comedia minciunii?
            Au de patrie, virtute, nu vorbeşte liberalul,
            De ai crede că viaţa-i e curată ca cristalul?
            Nici visezi că înainte-ţi stă un stâlp de cafenele,
            Ce îşi râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele…

           Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă,
           Chintesenţă de mizerii de la creştet până-n talpă….
           Dintr-aceştia ţara noastră îşi alege astăzi solii!
           Oameni vrednici ca să şază în zidirea sfintei Golii,
           În cămeşi cu mâneci lunge şi pe capete scufie,
           Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
           Patrioţii! Virtuoşii, ctitori de aşezăminte,
           Unde spumegă desfrâul în mişcări şi în cuvinte,
           Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri
           Şi aplaudă frenetic schime, cântece şi jocuri…
           Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi
           Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!
           Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură,
           Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,
           Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
           Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
           Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
           Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații!                                                                                      (M. Eminescu, Scrisoarea III)

Cât de contemporane cu noi par aceste cuvinte! Câtă recunoştinţă merită poetul pentru satira crudă făcută unor oameni şi moravurilor lor perene! Câtă obidă sinceră a pus autorul în versurile sale! Vorbe care lovesc în moalele multor capete ale contemporanilor noştri… Sau ar trebui să lovească! Dar la ce au ele pe dinăuntru, să nu ne mirăm dacă purtătorii lor ne vor dovedi în continuare că-s deținătorii aceloraşi năravuri balcanice de sorginte fanariotă!

Ignorând toate opiniile venite dinspre o mass-media cât de cât obiectivă şi aparent dezinteresată, alegând varianta comportamentului părintelui zevzec în relaţia cu un copil pe care nu ştie de ce l-a făcut şi ce să facă din el: „Eu te-am făcut, eu te omor”! Dacă pseudo politicienii ăştia nu vor înţelege că este vremea să-şi schimbe liniile şi să aducă în faţă oameni şi programe de calitate, iar nu sforari şi însăilături jenante, avortoni ai tuturor regimurilor trecute, sunt sortiţi să-i urmeze în istorie pe cei pe care, în anul 2000, i-au împins afară din viaţa parlamentară: defunctul PNŢ-cd!    

Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea

La un început rău, să te aştepţi şi la un sfârşit rău!

Ca să realizaţi debandada care se manifesta în cuibul marilor victorii electorale liberale, luaţi act şi de această declaraţie a unui fruntaş liberal, de-un penibil vecin cu idioţenia: „Le cer Alinei Gorghiu şi lui Vasile Blaga să demisioneze de la conducerea PNL. Au gestionat prost alegerile locale pe care, la Vâlcea, le-am pierdut din vina lor. În ianuarie (2016, n. n.) , când Biroul Politic Judeţean Vâlcea al partidului l-a validat pe Mircia Gutău pentru candidatura la Primăria Râmnicu Vâlcea, Blaga şi Gorghiu nu şi-au dat acordul şi am fost nevoiţi să găsim o soluţie de avarie.”[4] Aţi înţeles de ce l-au scos pe vaideean la şto în campanie!? Ca să le impute liderilor naţionali ai partidului că din cauza lor s-a ratat marea victorie la Vâlcea! Că ditamai partidul nu putea/ poate face nimic fără… Gutău! Că doar ei, centralii sunt de vină! „Sfinţii” liberali locali nu au nicio vină, pentru că ei fără Gutău nu mai fac nici măcar doi bani!

Dar să ne oprim, că tot nu interesează pe nimeni de la ei! Ce şi-au zis: dacă tot am pus în undă marşul funebru, hai să-l ascultăm până la sfârşit! Al partidului liberal, nu al lor! Şi au trântit şi alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, de s-a ales praful de ideea de opoziţie! Că de ajungerea lor la guvernare – în lipsa unui program coerent de guvernare, cu măsuri sustenabile, iar nu cu promisiuni deşarte – nici nu putea să fie vorba! Oare, aceşti pseudolideri de mucava chiar nu simt suflându-le în ceafă respiraţia fierbinte a noilor veniţi în politică!? A celor care, lipsiţi de experienţă şi de carismă, au reuşit să capaciteze tineretul, care s-a ars în mod repetat cu promisiunile găunoase şi deşarte ale pseudoliberalilor de azi!?

Sfârşitul este bun dacă începutul a fost bun

Hai să facem altceva cu scorurile electorale obţinute de principalii candidaţi la primăria Râmnicului. Dacă raportăm numărul voturilor obţinute de către fiecare dintre aceştia la numărul total al celor înscrişi pe liste, cred că marilor „câştigători” ar fi trebuit să le mai scadă voioşia postelectorală: din 100 de electori vâlceni înscrişi în liste, din care s-au prezentat la vot doar vreo 40, Mircia Gutău reprezintă voinţa a nici… 17 cetăţeni majori! PSD-ul, cu al său candidat de import Romeo Rădulescu, a luat vreo 13, Remus Grigorescu a fost votat de 4, iar Crăciunescu a luat şi el 3 voturi dintr-o sută! Pe ultimul cred că nu l-au votat nici măcar toţi membrii familiilor liberale înregimentate politic!                 

Despre cauzele absenteismului de la alegerile din 2016 nu a zis nimeni nici… pâs! A contribuit desigur şi oferta jenant de subţire (în oameni şi idei) a unor partide care se pretind a fi unele de… cadre. Ca şi pasivitatea unui electorat care dă semne de coacere, manifestând o mai corectă înţelegere a raportului dintre cerere şi oferta… politică. Aşa că, din ce i s-a oferit, doar câţiva au ales ceea ce li s-a părut mai fezabil pentru atingerea unor aşteptări minimale, dar pragmatice: ordine, curăţenie, căldură la ţeava comună, eradicarea comunitarilor de orice fel, o băncuţă-n faţa blocului, un acoperiş pe bloc, evacuarea pe banii babachii a apei din subsol etc.

Aşa că politicienii ar fi bine să nu uite că şi-au disputat şi au împărţit voturile a doar 40 de votanţi dintr-o sută! Fiecare candidat ciugulind mai mult sau mai puţin, după posibilităţi! Asta ne-a adus alegerea primarului într-un singur tur!

Rădulescu Romeo și Gutău Mircia (pe vremea când erau… 2 K 1!)

Sursa foto

Ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi votat în două tururi, sistem electoral la care nu s-a revenit nici la alegerile locale din anul 2020? Păi, presupunem că pentru primii doi clasați, care ar fi intrat în turul al doilea, MIRCIA GUTĂU şi ROMEO RĂDULESCU, voturile s-ar fi polarizat astfel:

    – cu toate fricţiunile care-i îndepărtaseră din PSD-ul local, cred că fruntaşii conjuncturali ai unui  ALDE convulsiv, după negocieri tenebroase dar… fructuoase, ar fi recomandat electoratului lor captiv să-l voteze pe Romeo Rădulescu;

    – tot pe Romeo l-ar fi urmat şi o bună parte dintre votanţii care şi-au încredinţat destinul mulţilor candidaţi ieşiţi degeaba la încălzire, fără nicio şansă să treacă de primul tur;

    – opţiune pe care ar fi avut-o şi unii dintre abstinenţii din primul tur; decişi ca, indiferent de crezul lor intim, să bareze drumul spre resurse candidatului care, fiind primar, fusese dovedit că se dedulcise (în mod repetat) la… foloase necuvenite;

    – cum cred că nici liberalii de viţă veche (sanchi!) nu s-ar fi năpustit să-l voteze pe Mircia, cu toate indicăţiile mârâite ale unora dintre fruntaşii lor din planul doi (că ăia mai din faţă s-ar fi scuturat public de el).

Mircia Gutău ar fi încercat să-şi prezerve zestrea electorală din primul tur şi să-i adauge alte voturi; numai că, ar fi constatat că nu prea mai are de unde. Alţi absenteişti din primul tur n-ar fi sărit să-l scoată din impas, cu toate eforturile staff-ului său de campanie.

Aşa că, dacă punem de-o socoteală simplă, s-ar constata că Romeo aduna mai multe voturi în turul al doilea! Şi că, împotriva tuturor adversităţilor, ar fi ieşit primar!

Sfârşitul depinde de început

Lui Gutău i-a trecut glonţul pe la ureche! Se pare că el a fost unul din marii avantajaţi de desfăşurarea alegerilor locale într-un singur tur! Că-n două, la final, omul orchestră s-ar fi putut să interpreteze singur doar… aria calomniei! Şi că majoritatea electoratului local l-a ignorat, dacă nu a votat împotrivă. Aşa că orice derapaj de la angajamentele asumate atunci de bună voie în campanie, va fi contabilizat şi decontat exclusiv de către Mircia Gutău; cel care, aflat în faţa unei mulţimi de oponenţi intransigenţi, de cârcotaşi interesaţi şi de suporteri pasivi, nu va putea invoca niciun fel de argument pertinent pentru eventualele sale rateuri administrative. Și asta n-ar trebui să uite!

În vara anului 2016 aflam că Judecătoria Sectorului 1 din București a dispus trimiterea către Curtea Constituţională a excepţiei de neconstituţionalitate invocată de Clotilde Armand, care a candidat din partea USB pentru Primăria acelui sector al Bucureştiului. Prin contestaţia depusă la Biroul Electoral al Sectorului 1, s-a invocat faptul că un primar ales de 10% din electorat nu poate să fie reprezentativ. Judecătorii şi-au motivat decizia susţinând că „sistemul de alegere a primarului, prevăzut de art. 101 alin. (2) si (3) din Legea nr. 115/2015, este lipsit de reprezentativitate, acesta putând fi ales din primul tur de scrutin cu mai puţin de 50% din voturi, nemaiexistând un al doilea tur de scrutin”. În motivare s-a mai arătat că „Instanţa constată că atribuirea mandatului candidatului care nu a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, dar care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate (majoritate simplă), deschide calea câştigării alegerilor de către un candidat care nu reprezintă interesele comune ale majorităţii persoanelor care s-au prezentat la urne.” Şi conchidea astfel: „sistemul de alegere a primarului instituit prin art. 101 alin. 2 din Legea nr. 115/2015 nu are ca efect desemnarea celui mai potrivit şi reprezentativ candidat, ci a celui al cărui electorat este mai puţin divizat”, datorită faptului că prin alegerea primarului dintr-un singur tur „se creează premisele ca administrarea unităţii administrativ teritoriale să se realizeze de către un candidat nereprezentativ şi în dezacord cu interesele majorităţii alegătorilor”. Pentru care motive (încălcarea dreptului de vot – dreptul de a alege – cât şi a dreptului candidaţilor de a fi aleşi primari, drepturi aflate într-o strânsă legătură), se consideră că „acest tip de scrutin este susceptibil de a încălca principiul autonomiei locale, consacrat de art. 120 alin. (1) din Constituţie, precum şi modul de realizare a acestei autonomii (art. 121 din Constituţie)” [5]. Argumente pertinente, care nu au mișcat pe nimeni dintre cei responsabili…

Pe 6 iunie 2017, Curtea Constituţională a respins sesizarea depusă de Clotilde Armand privind alegerea primarilor într-un singur tur. Chiar dacă era admisă, decizia nu ar fi retroactivat, producând efecte doar pentru viitor. Adică, pentru alegerile din 2020! Iar GUTĂU rămânea… primar.

Înainte de a începe ceva, gândeşte-te foarte bine!

În timpul care a trecut de la alegerile din 2016, partidele parlamentare nu au modificat această prevedere din lege. Pentru că fiecare dintre cele mai… dodoloațe (PSD și PNL), deși declară altceva, sunt avantajate de sistemul alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin. Prevedere care a rămas în vigoare și pentru alegerile din 2020, avantajându-l tot pe… GUTĂU! Cu atât mai mult cu cât partidele care vor să lase impresia că joacă electoral pe dreapta / centru-dreapta, n-au reușit să ajungă la înțelegerea necesității susținerii unui candidat comun la alegerile pentru funcția de primar al Râmnicului / președinte al Consiliului Județean Vâlcea. Iar consecințele păguboasei decizii… liberale o să le suportăm cu toții. Mă refer la aceia dintre vâlceni care au alte așteptări de la o administrație publică pragmatică și eficientă. Care nu se întrevede a fi aleasă la orizontul unui viitor previzibil.

Mircia GUTĂU scrutând viitorul său electoral…

Și de data aceasta, avantajul este de partea lui GUTĂU! Care s-ar putea să profite de această nefericită întâmplare – reprezentată de pandemie – și să-și maximizeze șansele de a redobândi fotoliul de primar, epilog electoral datorat, printre altele, unei prezențe scăzute la urne pe 27 septembrie a. c. și disipării voturilor unui electorat confuz.

Se pare că din istoria alegerilor eșuate din 2016 nu s-au învățat prea multe. Mai ales de către cei care ar trebui să țină cont de asemenea… învățăminte. Pentru că ei sunt cei care încearcă să ademenească un electorat debusolat, recurgând la promisiuni deșarte, folosind argumentul răului suprem, reprezentat de către… ceilalți! Care fac și ei la fel, arătând spre opoziția care promite orice, doar pentru a-și asigura astfel accesul la resurse! Pentru că, în joaca asta periodică de-a… alegerile, doar despre asta este vorba!

Darea de seamă pentru (in)succesul în alegerile care stau să vină, ar trebui să le aparțină. Și să nu întârzie prea mult. Sunt convins că n-au să o facă, așa cum s-a întâmplat după fiecare eșec electoral. Dacă nu și nu, o să le-o facem tot noi. 

Până atunci, „cine are urechi de auzit să audă!” (Evanghelia după Matei, 13, 9).   

DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!

Iar până atunci, vorba lui Caragiale…

Să fiţi sănătoşi şi veseli!                               

ŢINEŢI APROAPE! 

– Va urma –

TIBERIU M. PANĂ

Pentru a descâlci cu un ceas mai devreme ceea ce stă să vină peste noi, vezi și recentele noastre articole:

Pretutindenarul Costi Rădulescu – un izvor nesecat de promisiuni – publicat pe 15 septembrie 2020;

Se întorc copiii la școală. De (pri)veghe la căpătâiul… alegerilor! – publicat pe 14 septembrie 2020; 

DESPRE PERENITATEA MODELULUI „HOŢULUI” ÎN POLITICA  ROMÂNEASCĂ – publicat pe 14 septembrie 2020;

Politicianismul – ieri și azi (1880-2020) – publicat pe 10 septembrie 2020.     

Dedicație… (pre)electorală:

Câţi ca voi!

                                       ________________ 

Sursa foto copertă                                                                                                    

[1] http://www.voceavalcii.ro/36568-mircia-gutau-victorie-detasata.html

[2] http://www.voceavalcii.ro/36722-saptamana-pe-scurt-de-la-lume-adunate-16-iunie-2016.html

[3] Despre reacţiile acestui personaj suculent, vezi şi: http://evenimentvalcean.ro/psd-valcea-nevoie-de-activisti-nu-de-romeo-radulescu/

[4] http://www.indiscret.ro/articol-le-cer-demisiile-lui-gorghiu-si-blaga-din-cauza-ca-nu-l-au-vrut-pe-gutau-am-pierdut-alegerile-la-valcea-5857

[5] http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21085569-judecatori-despre-decizia-sesiza-exceptia-curtea-constitutionala-sistemul-alegere-primarului-este-lipsit-reprezentativitate.htm

Să nu uităm că la scrutinul din 5 iunie 2016, Gabriela Firea a fost aleasă primar General al Capitalei cu 246.553 de voturi, reprezentând 42,97% din totalul voturilor valabil exprimate. Raportat la totalul bucureştenilor cu drept de vot – în număr de 1.780.307 persoane – Firea a fost aleasă de doar… 13,84% din populaţia majoră a Bucureştiului!

Ileana Lăceanu – Cântecul primarului

Claudia Ghițulescu – Așa primar n-am văzut HD

Anișoara Puică și orchestra „Lăutarii” – Cântecul Primarului