Motto: „Natura ne aseamănă, educația ne deosebește!” – Confucius
Cunoașteți povestea părintelui unui copil dintr-o școală din Iași, (din clasa a II-a B de la Colegiul „Mihai Eminescu”), care îl reclamă pe învățătorul acestuia că nu le are cu meseria, exemplificând cu imaginea unei lucrări a fiului său.
Ziarul de Iași a publicat mai multe articole dedicate subiectului: SCANDAL NAȚIONAL după o presupusă eroare gramaticală a unui învăţător din Iași – prezentând o parte din caz. Preluat cu viteza luminii (stinse a minții), de către mass-media națională.
Ulterior – pe nepusă masă – în piesă au intrat și părinții majorității elevilor din acea clasă, (care au redactat și dat publicității un Comunicat de presă, prin care vin în apărarea profesorului incriminat), precum și USLÎPI uniunea sindicală județeană al cărei membru este dascălul.
Pe bună dreptate, părinții – semnatari ai Comunicatului – au criticat antepronunţarea ministrului educaţiei, Ecaterina Andronescu. Cea care, „fără a verifica informaţiile, a contribuit la tăvălugul pe care mass-media l-a antrenat împotriva acestui dascăl”. Neputându-se abține, până la clarificarea situației de către cei în drept să o facă, d-na Ecaterina Andronescu, a anunţat, (marţi, 5 martie 2019, la audierea sa în Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor, ca urmare a altei declarații aiuristice a sa, pe tema situaţiei elevilor cu cerinţe educaţionale speciale), că se impune evaluarea învăţătorului din Iaşi care a corectat lucrarea elevului: „Am văzut. Regret nespus şi o să mă interesez ce caută (în învățământ, n. n.) doamna aceea învăţătoare sau ce o fi domnia sa, care corectează scrisul corect al unui copil. M-a revoltat şi pe mine.”
Sursa: DIGI24
Duamna Andronescu ne transmite doar vorbe calpe despre prea plinul său rezervor de revoltă; și care, depășind cotele de inundație, a fost direcționat direct în… populație!
După care, însetată parcă de sângele proaspăt al unei potențiale victime din sistem – situație care-i dădea apă la moară ca să mai fonfăie ceva despre cum vede ea reforma învățământului – a apăsat adânc pedala interesului său profund și constant pentru soluționarea punctuală a problemelor din educație: „Să o trimitem pe doamna într-un program de evaluare, să vedem dacă mai poate rămâne la catedră, dacă ştie să scrie corect româneşte sau nu, acest lucru aş vreau eu să o întreb, şi să aflu ce a făcut directorul când a văzut acest lucru…. Să vedem după evaluare ce rezultă. Lăsaţi-mă să fac evaluarea, nu e un subiect care se închide aici. Eu sunt preocupată de faptul că încrederea în şcoala românească nu e la cotele normale pentru ca părinţii să fie convinşi că îşi trimit la şcoală copiii către profesori de la care au ce învăţa. Situaţia de acolo să o rezolvăm punctual şi să nu îi omorâm pe ceilalţi… Primul lucru ca să îţi recunoşti un derapaj este să îţi recunoşti greşeala…. Aş pleda pentru rolul pe care directorul îl are în rezolvarea punctuală, în rezolvarea unor asemenea situaţii. Eu nu cred că directorul nu ştia cum scria acest domn învăţător şi de aceea nu am cum să mă uit cu ochii larg deschişi şi senini şi la directorul şcolii”, a precizat d-na Andronescu, citată de Agerpres.
Fără să știe nimic despre ce este vorba în speță, îi trage un set de scatoalce apăsate și directorului colegiului din Iași! Și, mai ales, fără să știe că directorul nu are asemenea atribuții… investigaționale! Povestindu-ne că nu mai poate să privească cu ochii larg deschişi şi senini – în sens figurat, desigur – spre directorul acelei unități școlare! Pe care, doar puțin a lipsit și-l demitea direct din mersul său sprințar prin Palatul Parlamentului! Deși nu are nici asemenea atribuții!
Nu a lipsit punctul de vedere al învățătorului în cauză. Dar pe cine mai interesa el, după ce – cu o zi înainte – însuși ministrul educației l-a bălăcărit în public, de nu-l mai spălau nici toate apele din albia politichiei dâmbovițene!
Așa arată un alt tablou din piesa – în care madam Andronescu și-a dorit să fie distribuită în rolul divei absolute – tragicomedie aflată în derularea ei spre un deznodământ previzibil: un proiect de lege și, ulterior, o lege a învățământului, croite după angoasele minții unei ființe mult prea obosite de dorința de a face doar cum își imaginează ea că ar trebui să fie! Fără consultarea unor specialiști în educație. Croite doar din impresii de călătorie prin actualul său mandat ministerial; pe care încearcă să le soluționeze din mers, în condițiile apariției unor incidente neprevăzute (precum cel de la Iași), în derularea aparent firească a cursului vieții școlare.
În cazul în speță, d-na Andronescu nu trebuia să reverse în public angoasele sale referitoare la un domeniu care este reglementat prin norme stricte. Cel al cercetării disciplinare a personalului didactic, care trebuie să se facă în conformitate cu dispozițiile exprese din Legea educației naționale nr. 1/2011. Andronescu nu trebuia să împroaște – dintr-o singură respirație – întreaga suflare din educație cu asemenea elucubrații… fetide (precum cele din expozeul său interesat și partizan, așa cum reiese din citatul de mai sus)! Trebuia doar să-și rezerve dreptul de a se informa. Pentru că atunci când a deschis gura, nu cunoștea nici măcar… sexul personajului în discuție (nu pe cel al îngerașilor despre care se presupune că o consiliază)! Era suficient să spună că trebuie să aștepte rezultatul respectivei cercetări disciplinare.
Procedând așa cum a făcut-o, cu abilitatea specifică politicianului versatil de sorginte iliesciană, d-na Andronescu a atins obiective multiple: pe de o parte, a satisfăcut setea de senzațional a unei mass-media deprofesionalizată, iar pe de alta, a scăpat de inevitabilul tir de întrebări referitoare la motivul care o adusese în fața comisiei parlamentare!
Nu prin exprimarea de către ministrul educației a unor simple păreri (nesusținute de nimic), prin antepronunțare, se soluționează o asemenea delicată speță! Pentru că ele – opiniile personale ale duamnei ministru – nu fac bine nimănui. Cu atât mai puțin învățământului preuniversitar. Singurul pe care-l cravașează duamna ministru de când a descălecat în minister. Singurul care nu a avut și nu are nicio replică în fața acestor odioase scorneli ministeriale! Deoarece, prin manopere bine știute și exersate de guvernanții de ieri și de azi, sistemul a fost pus în integralitatea sa la cheremul acestora. Toată lumea știe ce și cum, dar nimeni nu crâcnește!
Țelul nerostit al actualului ministru al… educației, așa cum am prezis de la începutul mandatului său că o să se întâmple, este acela de a destructura îndeajuns învățământul preuniversitar. Astfel încât acesta să nu mai fie altceva decât o simplă bază de recrutare pentru învățământul universitar! Total nerestructurat și neadaptat la cerințele unei piețe a forței de muncă aflată într-o continuă schimbare. Căruia să-i asigure materia primă/ carnea pentru fâsâielile tunului său… (pseudo)educațional, indiferent de gradul de pregătire școlară a acesteia!
Obiectiv pe care actualul ministru al educației îl poate atinge doar prin diminuarea până la neantizare a dificultăților pretinsului Examen Național de Bacalaureat. Care ar trebui să devină doar o umbră a examenului de maturitate de altădată. Și pe care d-na Andronescu este pe cale să-l înfăptuiască.
Ceea ce nu este altceva decât un nou atentat la siguranța națională. A unui stat aflat într-o accentuată și rapidă disoluție. Așa cum o să rezulte din mult așteptatul proiect andronescian al legii învățământului. Promis să fie gata până la sfârșitul lunii martie 2019.
DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!
Iar până atunci, vorba lui Caragiale…
Să fiţi sănătoşi şi veseli!
ŢINEŢI APROAPE!
– Va urma –
TIBERIU M. PANĂ
Comentaci:
„StefannelUK – Terminati cu isteria asta de prost gust de pe feisbuc. Toti berbecii si toate oile au cont pe feisbuc si nu stiu decat sa dea cu degetul swipe, like si share (si selfie-uri)…atat stiu/atat pot: sa gandeasca din deget. A facut acel domn reclamatie la unitatea de invatamant si nu a primit raspuns? Se plange ca profesorul vrea bani de vouchere si fondul scolii? Sa faca plangere si flagrant.
Valeriu Sterian – Educaţie prin cântec (II) – Sfaturi.wmv
Valeriu Sterian – Axioma copiilor
