ABRAMBURICA și meandrele concretului!

Motto: „gaia cucuvaia, / Strigoiul, măgăoaia.” – Tudor Arghezi

Femeia asta urăște visceral. Și această stare maladivă se vede cu prisosință din măsurile pe care deja le-a luat sau le-a anunțat ca intenție, de când s-a așezat din nou cu pardonul  (vorba vine!) pe scaunul  pe care a stat Spiru Haret.

Cât timp partidul ei s-a aflat la guvernare și duamna Andronescu era doar… Președinta Comisiei de învățământ din Senat – până-n februarie 2018, când a ușuit-o Dragnea, pentru a-l împroțăpi acolo pe mai fidelul / utilul Liviu Marian POP (ministru al educației până pe 29 ianuarie 2018) – nu a zis nici… pâs! Putea să facă Liviu POP ce-a vrut mușchii lui (de data asta nu-i nicio aluzie la ligamentele de la… ghenunche!) și d-na Andronescu nu schița niciun gest de împotrivire sau de frondă! Era mâța blândă care aștepta doar momentul potrivit ca să-și exerseze ascuțișul gheruțelor sale pe grumazul drăgnean și pe cele ale colaboraționiștilor de serviciu ai acestuia! Dacă pe tartorul șef a tot ceea ce mișcă-n bătătura națională l-a exonerat vremelnic de răspundere (după ce acesta, galant, a acceptat-o ca ministru al educației, pentru a-i oferi ocazia să se facă iremediabil de râsul curcilor!), d-na noastră ministru și-a direcționat canonada tirurilor sale verbale spre ceilalți. Trăgând fără milă în măsurile adoptate de către aceștia, în trecerile lor meteorice prin minister.

Trebuie să recunosc spășit că – oricât de bine m-ar ține curelele – nu mă pot ține după ea! Este imposibil pentru un om normal să evidențieze punctual toate inepțiile pe care le emite! Cu un debit precum cel al unui năvalnic râu de munte, cu o meclă preocupată – convingătoare pentru… pafariști – și cu un zâmbet perfid și liniștitor, declarațiile d-nei sunt precum o… anesteziere instantanee a tuturor simțurilor, administrată de către un specialist!

Capacitatea duamnei de a emite tâmpenii este ceva fără precedent în întreaga istorie a ministeriatelor din România. Ce Romulus Zăroni (1) – omul de casă al dr. Petru Groza, numit ministru al Agriculturii, (devenit subiectul multor bancuri în epocă), sau mazetele distribuite în roluri politice majore pe vremea comunismului: Lina Ciobanu (2), Tamara Dobrin (3), Suzana Gîdea (4), Ana Mureșan (5) etc. Sau alții și altele asemenea, dintre contemporanii noștri! Ăștia toți sunt… vax Albina, crema Puca pe lângă inepuizabilele capacități mimetice ale d-nei Andronescu! Se deghizează și defilează în costum de reformistă educațională, de juri că-i  Reforma însăși! În carne și (mai multe) oase! Și de-abia aștepți să vezi / auzi ce-i iese de sub… poalele minții! Mai ales cei care n-au habar la ce masă și – de preferință – cu ce se consumă educația, sunt într-o permanentă stare de așteptare! Ăștia vor să se reformeze cu orice preț, vor reforme de dragul reformării, fiind suferinzi de reformită cronică!

8.02.2019 KatiSursa: ActiveNews

Hai să abordăm cronologic câteva din ultimele batiste luate de duamna de pe țambalul educației, la care interpretează doar melodii cântate după ureche.

Orice o întrebi – pentru că și-a făcut un obicei (extrem de… prost)  din a răspunde la toate făcăturile gazetărești! – duamna îți trage un răspuns de nu te vezi! Cel mai adesea pe lângă norma în vigoare, despre care habar n-are! Dar, prin aparenta siguranță cu care scoate pe gură asemenea perle de cultură, lasă impresia că norma trebuie neapărat schimbată! Și pentru a o face, dacă n-ar fi existat, EA, Androneasca, trebuia să fie… inventată! Iat-o, în toată măreția sa, debitând vorbe de cl(o)acă!

1. Prin Omen nr. 3.027 din 8 ianuarie 2018 s-a modificat art. 197 alin. (2) din Anexa „Regulament – cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar”, (aprobat prin Omencș nr. 5.079/ 2016 privind aprobarea Regulamentului – cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar), în sensul că:  Pe durata orelor de curs telefoanele mobile se păstrează în locuri special amenajate din sala de clasă, setate astfel încât să nu deranjeze procesul educativ. La timonă, ministrul… Liviu POP!

Întrebată dacă este de acord cu interzicerea telefoanelor mobile în timpul activităților didactice, ministrul Educației a spus următoarele – fiind citată de Agerpres: „Să interzici ceva nu înseamnă întotdeauna că ai şi rezolvat o problemă, de aceea nu sunt adepta acestor măsuri radicale, cu atât mai mult cu cât telefonul a devenit un instrument de lucru, să învăţăm să-l folosim ca atare”.

Reporter: – Ce ar trebui să facă profesorul în cazul elevilor care nu sunt atenţi la oră din cauza telefonului mobil!?

Andronescu: – „Eu cred că profesorul e cel care gestionează subiectul acesta, nu trebuie să-i spună ministrul ce să facă, profesorul e cel care manageriază clasa în ora pe care o predă şi are toate drepturile şi toată pregătirea să facă acest lucru sau ar trebui să o aibă. Adică, eu, ca profesor, am autoritatea orei pe care o predau şi ştiu ce am de făcut în timpul orei, nu trebuie să-i sfătuiesc eu ce sa facă, nu sunt şcolile identice, nu sunt clasele identice, nu sunt copiii identici, adaptarea metodelor pedagogice la ceea ce reprezintă clasa respectivă e calea pe care profesorul trebuie să managerieze ora” (6)!

Doar bla-bla-uri de doi bani, rostite cu nonșalanța înecatului căruia i se refuză dreptul de a mai atinge cu… privirea malul salvator! Și un nou bobârnac dat bietei încercări de reformă… educațională (7) inițiată de către Liviu Marian POP, colegul ei de PSD!

Vă dați seama ce bucurie îi încearcă acum pe elevii care, reîntorși la școală după vacanța intersemestrială, vor invoca zisele călăuzitoare ale ministrului educației!? Vă dați seama cât de mult rău le face o asemenea declarație… nechibzuită, tuturor celor care trudesc în brazda învățământului preuniversitar!? Numai Andronescu se pare că nu-și dă seama, și-i administrează bobârnace (nemeritate în acest caz!) lui Liviu POP! O să-i răspundă pe măsură și POP, în cazul în care proiectul preconizatei legi a învățământului o să ajungă  să fie dezbătut în comisia de învățământ de la… Senat!

Se impune un mic comentariu:  interzicerea utilizării  de către elevi a telefonului mobil în timpul activităților didactice, este o măsură mai veche. Extrem de necesară și bine venită. Norma permite utilizarea lui de către elevi – în timpul orelor decurs – la recomandarea profesorului și doar în scopuri educaționale. Noutatea introdusă de către ministrul POP este evidențiată în citatul de mai sus! Și ea a fost – de asemenea – bine primită de către beneficiarii de la firul ierbii! Altfel spus, nimic nou sub soare! În condițiile în care Andronescu nu știe cam ce înseamnă să fii învățător / profesor în învățământul preuniversitar din România zilelor noastre, era mai bine să se abțină! Dacă nu știe despre ce este vorba, să-și rezerve dreptul – că nu-i cad galoanele (!) – să se informeze! Că de-aia are o liotă de consilieri personali! Dacă o mai aud rostind asemenea gogomănii, personal am să le fac acestora plângere penală, deoarece iau banii de pomană!

2. O altă poveste de adormit copiii, este cea lansată de ministrul Andronescu, referitoare la un nou proiect pe care-l are în intenție, numit generic Ghiozdanul de 100 de euro pentru fiecare elev din România – noul proiect al ministruluiVezi amănunte la link-ul de la Nota (8). Unde se găsesc detalii și despre Ce s-a întâmplat cu programul de Rechizite școlare.

8.02.2019 Cati la ClujSursa: Ziare.com

3. Într-un interviu acordat ziarului Evenimentul zilei, (publicat pe 04 februarie 2019), duamna ministru a mai adăugat un șir de… rateuri declarațiilor sale de până atunci (9)!

Iată-le – pe cele mai demne de a fi – evidențiate și aici:

«Reporter: – Credeţi că profesorii vor avea disponibilitatea să stea în plus cu ei? (să rămână cu elevii la școală, pentru… pregătirea remedială, n. n.)

 Ecaterina Andronescu: – Nu e vorba de stat în plus. Un învăţător are norma de 20 de ore pe săptămână la clasă, pentru că, în ciclul primar, norma este de 4 ore pe zi. Dar limba străină, religia sau sportul le predau alţi profesori, adică învăţătorii sunt scutiţi. Ceea ce înseamnă că învăţătorul ajunge la 15, chiar la 13 ore lucrate pe săptămână. Ca urmare, are de unde completa chiar în interiorul normei didactice. Dar orice cadru didactic de învăţământ universitar sau preuniversitar are aceeaşi normă cu orice cetăţean care munceşte în România, şi anume 40 de ore pe săptămână. Sigur, mai corectează lucrări, se mai pregătesc pentru a doua zi… Dar nu îmi pun problema că nu putem rezolva lucrul acesta….

Reporter: – Urmaţi vreun model din străinătate în ceea ce priveşte programa? Finlandez, suedez, american…

Ecaterina Andronescu: – Tot în legea japoneză am găsit o chestiune pe o vom adopta. Din zece în zece ani, tot corpul profesoral este supus unei evaluări. Examenul pe conţinutul disciplinei pe care profesorul o predă şi examenul de tehnologie pedagogică, pentru că şi aceasta evoluează. Şi atunci, vrem să punem şi noi în viitoarea Lege a Educaţiei această evaluare. Un profesor, precum un medic, trebuie să citească zi de zi, pentru a nu se îndepărta de disciplina pe care o predă. Eu sunt profesor la Politehnică. Predau cursuri pe care nu le-am făcut ca studentă, dar care au apărut în dezvoltarea ştiinţei. Şi atunci, profesorul trebuie să se pregătească, să meargă în laborator.

Reporter: – Ce filosofie personală aveţi vizavi de elevul care trece toate treptele educaţiei din România? Cum v-aţi dori să fie el după absolvire?

Ecaterina Andronescu: – … Până mai de curând, şcoala era singura sursă din care copilul îşi extrăgea informaţia. De aceea şi încărcătura programelor şcolare. Eu cred că, în acest moment nu mai putem vorbi despre acelaşi lucru. Există atâtea televiziuni, avem internet… Primul lucru pe care îl face copilul este să caute pe Google dacă vrea să înţeleagă ceva. După părerea mea, această invazie a informaţiei în viaţa copilului ne obligă să ne schimbăm puţin filosofia. După părearea mea, ceea ce împinge astăzi omenirea în evoluţia ei este tehnologia. Tehnologia schimbă joburile. (Asta da filosofie personală despre rolul educației! Și-o s-o vedem transpusă – în litera și spiritul ei – în viitoarea lege moșită de Andronescu! n. n.)

Reporter: – Cum pregătim copiii pentru joburile viitorului?

Ecaterina Andronescu: – Noi trebuie să îi pregătim acum pe copii pentru joburi care nu s-au născut încă. El se pregăteşte în şcoală pentru un anume job, care în câţiva ani dispare. Noi trebuie să-l pregătim ca personalitate care să se adapteze la schimbare, să nu considere că e o nenorocire în viaţa lui că i-a dispărut jobul. Să se întoarcă la şcoală şi să îşi ducă viaţa mai departe. … Cred că trebuie să centrăm totul pe formarea personalităţii şi nu neapărat pe acumularea de informaţii. Problema noastră este cu ce mobilăm minţile copiilor. Educaţia nu este un proces doar al şcolii şi al ministerului, ci un lucru mai complex. Cel puţin pentru perioada de formare a elevului, familia nu trebuie să se îndepărteze de şcoală. Copilul n-are nicio şansă să reuşească în viaţă fără familie. … Dacă vă întrebaţi ce face diferenţa dintre şcolile bune şi cele mai puţin bune, răspunsul este: părinţii!»

Locuri comune, banale, debitate nonșalant chiar de către persoana care administrează sistemul educațional din România! Pentru că dânsa nu este o simplă colaboratoare a unor grupuri de lucru – formate din specialiști cu expertiză, provenind din domenii extrem de diverse – care să lucreze de zor la un proiect fezabil al unei noi legi a educației! Ci este chiar ființa care contribuie personal și decisiv la elaborarea acestuia! Așa cum a făcut în fiecare din trecerile sale anterioare prin minister! Pentru că d-na ministru Andronescu are pretenția să știe tot, să vadă tot, să… facă tot! Așa că vă puteți da seama ce proiect de lege o să iasă din asemenea… mâini și dintr-o asemenea minte dibace!

4. Într-o recentă luare de poziție, referitoare la inițiativa asumată de ministrul Andronescu de a elabora o nouă lege a educației, dl Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor (CNR), a declarat: „CNR susține importanța unei noi legi a educației, dar aceasta trebuie să fie rezultatul consultării și acceptării la nivelul întregii societăți, cu toate părțile implicate, fie că este vorba de studenți, elevi, profesori, instituții de asigurare a calității, beneficiari finali, respectiv angajatori, să fie un proiect cu viziune, ce poate oferi stabilitate și predictibilitate, absolut necesară într-un sistem precum cel al educației, în care rezultatele se pot obține exclusiv pe termen mediu și lung” (10). Dl Câmpeanu a adăugat că „într-un an cu efervescență politică specifică unui an electoral, nu credem că o lege a educației poate să fie ferită de interese politice, diferite de cele ale sistemului de învățământ.”

8.022019 Andronescu

5. În perioada 6-8 februarie 2019, Ecaterina Andronescu a fost la Cluj-Napoca, la Conferința națională a inspectorilor școlari generali. Ocazie în care le-au fost prezentate „Priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul UE în domeniul educaţiei și formării profesionale”.

Prilej pentru ca d-na ministru să repună public pe tapet o serie de probleme care-i produc coșmaruri, reiterând opinii calpe, referitoare la:

  • meditații făcute de profesori / învățători în cadrul programului „After school” cu elevi de la clasă (suspect ni se pare faptul că se dorește includerea unei/ unor asemenea interdicții în textul viitoarei legi, deși ele sunt deja în vigoare printr-un act subsecvent): „Am discutat de multe ori în minister că nu este etic, şi acest lucru va trebui să îl precizăm foarte clar şi în lege, deşi este exprimat prin ordin de ministru, ca elevii din clasa profesorului să fie meditaţi de acest profesor. Acest lucru mi se pare că este de neacceptat. Aşa cum este de neacceptat mi se pare şi faptul că o învăţătoare de la o clasă îşi ia copiii la propriul after school” a zis d-na ministru;
  •  introducerea unor ore remediale, pe care să le facă profesorii şi învăţătorii: „O să rugăm doamnele şi domnii profesori, doamnele învăţătoare, să înceapă chiar din ciclul primar acele ore remediale, ca să putem să micşorăm aceste decalaje, în aşa fel încât să nu ajungem la clasa a VIII-a să constatăm că din 142.000 de elevi, câţi au fost anul trecut, 55.000 nu au luat măcar cinci la matematică”, le-a povestit d-na ministru celor prezenți.

Am ferma convingere că deși nu mai rostește prea multe vorbe despre stadiul în care s-ar afla proiectul legii învățământului (cum îi place duamnei s-o numească), acesta nu o să fie gata (spre a fi supus dezbaterii publice) la termenul anunțat de către ministru. Ține cineva un asemenea pariu!?

Și dacă sindicatele dăscălești nu mai zic nimic, așteptând cuminți să înghită pe nemestecate hapul legislativ elaborat și administrat de către ministreasă, reprezentanții elevilor n-au mai rezistat și i-au zis public, de la obraz: nu se poate să te joci de-a legea fără să vrei să stai de vorbă și cu… reprezentanții beneficiarilor primari ai educației!

Dar despre asta – și altele asemenea – în următorul episod.

DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!

Iar până atunci, vorba lui Caragiale…
Să fiţi sănătoşi şi veseli!
ŢINEŢI APROAPE!

– Va urma –
TIBERIU M. PANĂ

__________________________

(1) Romulus Zăroni – a fost ministru al Agriculturii și Domeniilor (din 6 martie 1945 până la 29 noiembrie 1946, devenind apoi, până în 30 decembrie 1947, ministru al Cooperației).

Gafele pe care le făcea l-au transformat într-un precursor al lui Bulă. Păstorel Teodoreanu (pe numele său real – Alexandru Osvald Teodoreanu) i-a dedicat o epigramă mult gustată de contemporanii săi: „Caligula imperator și-a făcut din cal senator/ Domnul Groza, mai sinistru/ A făcut din bou ministru”!

(2) Lina Ciobanu a fost prim-secretar de partid și primar al sectorului 2 București, membru al CPEX al PCR și ministru al industriei ușoare în anii 1975 – 1987. A fost promovată și sprijinită în cariera sa politică de Elena Ceaușescu.

(3) Tamara Dobrin a fost o activistă PCR în mediul universitar, care a fost direct implicată în represiunile antistudențești din perioada 1956-1960, când era secretară de partid pe Universitatea din București. Propulsată în funcții de conducere cu sprijinul direct al Elenei Ceaușescu, a deținut înalte demnități în cadrul Frontul Democrației și Unității și a fost vicepreședinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Vezi și articolul lui Vladimir Tismăneanu, la link-ul: http://www.contributors.ro/politica-doctrine/3482/

(4) Susănica Irina Gîdea, mai cunoscută sub numele de Suzana Gîdea, a fost inginer (chimist-metalurgist), politician comunist și ministru, membru marcant al regimului Ceaușescu în perioada 1976-1989. În perioada 16 iunie 1976 – 28 august 1979 a îndeplinit funcția de ministru al educației și învățământului și apoi, în perioada 28 august 1979 – 22 decembrie 1989, pe cea de președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (cu rang de ministru). A mai îndeplinit și funcția de președinte al Consiliului Național al Femeilor. Între anii 1979-1989 a deținut funcția de membru al Comitetului Politic Executiv al PCR. Suzana Gâdea a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1965 – 1989.

Vezi și articolul de la link-ul: https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/apostolii-epocii-de-aur-episodul-6-suzana-gadea-mama-vitrega-a-culturii-romane

(5) Ana Mureșan – a fost președinte al Consiliului Național al Femeilor, membru al CPEx și ministru al Comerțului Interior (21 mai 1982 – 28 martie 1985) în Guvernul Constantin Dăscălescu. În momentul căderii regimului comunist, Ana Mureșan era ministrul Comer­țului interior, președintele Consiliului Național al Femeilor, membră în Comitetul Central al Partidului Comunist Român. A fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1980 – 1989.

(6) Articol publicat pe 7 februarie 2019, Ministrul Educației: Nu sunt adepta interzicerii telefoanelor la ore, la link-ul: https://www.edupedu.ro/ministrul-educatiei-nu-sunt-adepta-interzicerii-telefoanelor-la-ore-telefoanele-sunt-interzise-la-ore-de-un-an/

Câteva POSTĂRI relevante despre preconizata reformă andronesciană și alte fapte de vitejie ale d-nei ministru: https://www.edupedu.ro/profesorii-examinati-pe-model-japonez-andronescu-din-10-in-10-ani-toti-profesorii-vor-fi-evaluati-evaluarea-va-fi-in-viitoarea-lege-a-educatiei/

Radu9 februarie 2019 at 09:32 – «O aberație! Femeia asta gândește? Teoria este importantă? Memorarea informațiilor? Multe dintre ele nici nu sunt aplicabile la clasă. Nu ar fi mai bine să existe inspecții neanunțate la ore? Ca să fie evaluat profesorul în procesul de predare? Nu ar fi mai bine să dotăm școlile cu videoproiectoare și laptopuri ca în Japonia? Adică să ne întoarcem la foi, dosare și teorie? Și dacă un profesor ia 10 la teorie, iar în practică este lipsit de creativitate și de empatie, incapabil să transmită coerent informațiile, ce-am rezolvat?»;

Navzar7 februarie 2019 at 14:00 – «Doar aberații poate să gândească această femeie ministru! Păi dacă știu că în trei ani plec, atunci chiar nu îmi mai pasă. Păi ce eu sunt japonez? Cică dacă e titular și are grad ce dorință mai are? Păi tocmai confortul ăsta îl caută și îl găsește după mulți ani de muncă, examene și emoții. Ce să știe Abramburica târf* ministerului!? Vagaboan*a naibii!»;

Marinamaya, 6 februarie 2019 at 23:33 – «La ce metode moderne se referă doamna ministru? Cine să le prezinte, explice, arate? De unde să ne inspirăm? Bine ar fi să vină un „specialist” din minister să ne „școlească” real, nu prin cursuri cu aceleași metode, dar cu denumiri schimbate, în urma cărora își iau formatorii niște bani. Ne-am săturat de „Pălării gânditoare”, „Cubul” și altele moderne, vechi de fapt de 20 ani. Evaluare? Să plătească iar evaluatori, să organizeze evaluarea, asta da descongestionare în învățământ.»;

Niculae6 februarie 2019 at 20:49 – «Aș dori să menționez în plus față de cele de mai sus. Suntem în UNIUNEA EUROPEANĂ! DA! Vrem evaluarea cum spuneți D-stră, Dar vrem să FIM PLĂTIȚI în EURO! Nu în lei! Vă mulțumesc!»;

Cel de la țară6 februarie 2019 at 17:25 – «UNII JAPONEZI ÎȘI FAC HARA KIRI. DE CE NU IA DOAMNA MINISTRU ȘI ACEST EXEMPLU?!»;

Ela6 februarie 2019 at 13:28 – «E de râsul – plânsul ce spune această persoană. Înainte de toate trebuie evaluată ea, din câte știu a adus prejudicii învățământului. Referitor la subiectul lansat de ea, aș spune că profesorii sunt evaluați anual, se autoevaluează, primesc o evaluare de la colegi, primesc evaluare de la Consiliul de administrație, întocmesc un raport de activ anual (raport cerut de minister), primesc calificativ anual, participă la perfecționări, au CEAC intern, primesc evaluare ARACIP, primesc brigăzi tematice și calificative, sunt evaluați cu ocazia gradelor. Universitarii, tocmai ei, au mulți probleme cu mita și cu comportamentul față de student, mulți nu țin cursurile, mulți notează după bunul plac, mulți hărțuiesc studenții etc. Despre ce vorbește această femeie depășită de epoca vitezei?»;

Gabriela5 februarie 2019 at 19:32 – «Disciplina în școli și lipsa părinților de lângă copil, deoarece părintele e plecat la lucru peste granițe și noi aducem muncitori chinezi, filipinezi,…pe care îi plătim cu un salariu mimim în UE, masă și cazare, dar muncitorilor români le dăm doar miminum pe ecomomie în România; absenteismul școlar cel mai mare din Europa; curricula prea încărcată, comisii peste comisii care implică teancuri de hârtii, lipsa de personal auxiliar (cu trei forme de personal angajat în fiecare oraș: poliție, poliție locală și jandarmerie; nu există pază la porțile școlilor!). PROBLEME EXISTĂ ÎN INVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC, dar nu aceasta e rezolvarea!

D-nă Ministru, vă rog să intrați în școli și veți găsi toate problmele, iar rezolvările le cunosc dascălii, dar nu le pot rezolva singuri!

D-nă Ministru, intrând în școli veți găsi și profesorii devotați școlii care și în prag de pensionare trudesc zi de zi în clasă și participă la cursuri de perfectionare, dar să fie făcute și acestea cu devotament și responsabilitate (fiecare inspectorat are Casa Corpului Didactic cu personal plătit de la stat, dar care face cursuri contra-cost!!! Știați asta?)»;

Ana_Maria5 februarie 2019 at 13:17 – «Poate a uitat d-na ministru, dar recent o profesoară a fost înjunghiată de către un elev. Poate dorește d-na să introducă în lege și niște articole privind protecția cadrelor didactice în fața agresivității părinților și elevilor. Dacă tot se inspiră din tot felul de modele legislative, sigur găsește reglementări legate și de această problemă foarte serioasă cu care se confruntă cadrele didactice. Și după asta poate să ne evalueze liniștită performanțele.»;

Georgeta M5 februarie 2019 at 15:51 – «Să fim serioși, doamna ministru!!! Cred că visați mai mult decât trebuie! 😡 Adică… vreți să spuneți că România este la același nivel cu Japonia?!?! 🤔😳 De ce nu vă gândiți, în primul rând, la schimbarea programei??? De ce loviți în profesori, băgându-i pe toți în aceeași oală? Pentru ce un profesor, care a obținut în 10 ani toate gradele didactice, trebuie să mai fie evaluat, după dorințele dvs, când acesta participă în fiecare an la cursuri de formare și perfecționare?! Sau… poate cursurile sunt… depășite?! 🤔 După ce că este un mare deficit de cadre didactice (mă refer la București și Ilfov), mai veniți cu încă o aberație, așa cum ne-ați obișnuit! 😡😡😡 Nu mai vrea nimeni să lucreze în acest domeniu! Avem de făcut multe hârtii, pe care nu se uită nimeni! Așa vă gândiți dvs la îmbunătățirea învățământului… sau vreți să-l distrugeți din temelii??? Hotărâți-vă!!! Mai mergeți puțin pe teren și mai verificați ce se-ntâmplă! Coborâți de pe scaunul viselor! Da! Este de dorit să ajungem ca japonezii, ca și grad de educație! Dar… să mă ierte Dumnezeu, mai avem muuulte zeci de ani până acolo, dacă nu chiar sute!!! Lăsați-ne să lucrăm cu cei mici, să-i formăm pentru a deveni adulți responsabili! Ne-am săturat să fim trași la răspundere pentru ceea ce visați și sfârșește prost!!! Cam cât trebuie să mai acceptăm și să executăm, pe modelul „unde-i ordin, cu placere”, doamna ministru?!?!?! Dați-ne un exemplu și… fiți, în primul rând dvs, un ministru… japonez! 🤔😡😡😡»;

Abramburica5 februarie 2019 at 15:41 – «În fiecare zi apare cu o nouă idee. O nouă lege realizată din pasaje luate din toate colțurile lumii. Nu degeaba consideră plagiatul o problemă minoră.»;

Gabriela Constantinescu5 februarie 2019 at 10:44 – «Această doamnă, care se duce și studiază legea educației din Japonia, de unde consideră oportun sî preia evaluarea din 10 în 10 ani, de ce nu ne spune și felul în care este asigurată formarea continuă a profesorilor acolo? În sistemul de învățământ românesc este pusă la punct formarea continuă a profesorilor într-un mod foarte strict: examen de titularizare, definitivat, gradul II, gradul I, toate având cele două componente – disciplina predată și didactica-metodica, probate prin examene. Examenele nu sunt ușoare deloc, înveți ani de zile ca să le iei. Este adevărat, în afară de definitivat, nu te fortează nimeni să le dai, însă cine vrea să stea pe post de suplinitor la nesfârșit? Nimeni, și-atunci încerci ani și ani de zile să te titularizezi. Definitivatul trebuie să-l dai și să-l iei până la urmă, pentru că fără el, după primii 2 ani de predare, trebuie să teîinscrii și să-l iei, nu poți să predai fără el. Gradul II și gradul I sunt examene ce se întind pe o perioadă de 3 și 4 ani, în fiecare an având inspecții pe care le susții, ele au o pondere în aceste forme de evaluare (dacă la ultima nu se ia FB, nu se intră în examen). După susținerea și promovarea acestor grade, îți crește și salariul în învățământ. Nu văd rostul acestor evaluări din 10 în 10 ani, ele se suprapun peste celelalte examene care se dau – gradele. Dacă madam Andronescu dorește să pună noi examene după gradul I, n-are decât, însă ar face bine să ne spună și felul în care vor fi recompensați profesorii după ele, pentru ca să dăm examene că vrea ea, fără o finalitate clară, cui folosește, decât că extenuează peste măsură corpul profesoral? Gradele sunt examene foarte dificile și stresante de te ia dracul, gradul II m-a îmbătrânit pur și simplu. Este de o nesimțire maximă, dumneaei când a fost evaluată prin examen ultima dată? Cred că măcar unul psihologic s-ar impune.»;

Carmen5 februarie 2019 at 09:19 – «Învățământul universitar, doamnă ministru, scoate licențiați analfabeți pe bandă rulantă. În ce privește performanțele scăzute din preuniversitar, asta se datorează unui cumul de factori pe care, voit, îi anulați: sărăcia, lipsa de educație a părinților, inutilitatea unei educații solide (priviți în parlament sau oriunde există funcții ,,bine plătite”), posibilitatea de a câștiga mult și bine altfel decât rupându-ți coatele și – nu în ultimul rând – lipsa unei metodologii de aplicare a Legii care obligă părinții să-și trimită copiii la școală. Nu mai aruncați pisica în curtea dăscălimii românești pozând in profesioniști de mare clasă. Asumați-vă responsabilitatea incapacității de a organiza sănătos, coerent și eficient invățământul românesc. Ați distrus cu bună știință ceea ce era solid, tradițional și eficient.»;

Vezi și Ecaterina Andronescu pregătește schimbări în educație, din nou: „Ei sunt generaţia bioingineriei”, la link-ul: https://stirimondene.fanatik.ro/ecaterina-andronescu-pregateste-schimbari-in-educatie-din-nou-ei-sunt-generatia-bioingineriei-18337074

(7) Modificările aduse Regulamentului-cadru  de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, în timpul ministeriatului lui POP, la link-ul:  https://www.edu.ro/sites/default/files/3027_2018_2.pdf

(8) https://www.edupedu.ro/ghiozdanul-de-100-de-euro-pentru-fiecare-elev-din-romania-noul-proiect-al-ministrului-ce-s-a-intamplat-cu-programul-de-rechizite-scolare/

(9) https://evz.ro/ecaterina-andronescu-educatie-elevi-interviu.html?v=347635&page=2

Postaci incisivi, dar… la obiect, după ce s-au adăpat la zisele adânci ale duamnei Andronescu, îi dau răspunsuri cumpătate, dar pe măsură: «Atom: Dna ministru face „experimente” pentru ca îi place chimia și pentru că asta a făcut toată viața. Ne oxidează. Vine o vreme când împlinești 70 de ani sau mai mult și cei mici ți-o iau înainte. Chestia cu evaluarea la 10 ani menține șpaga pe termen lung. Mă gândesc că nu este pentru a schimba postul profesorilor cu cele mai bune rezultate, ci pentru a scoate din sistem anumite persoane și pentru a aduce pe cine trebuie unde trebuie.

«O tâmpenie! Tocmai repartiția „pe calculator” a absolvenților de gimnaziu la licee (masură luată ca să arate „mușchii tăi” cât depinzi de stat și cât se „îngrijește” statul de tine) a dus la promovarea catastrofală a bacalaureatului. Lăsați, bă tâmpiților, posibibilitatea elevului să se autoevalueze și posibilitatea liceelor să-și aleagă elevii pe criterii proprii. Deci, reintroduceți admiterea la liceu și în facultăți, fără medii din anii de învățământ. Astfel lăsați posibilitatea elevilor să „viseze”, să-și creeze propriile ambiții, stimulați concurența între unitățile de învățământ. Altfel intervine delăsarea: „lasă că undeva tot intru eu”. Că d-aia aveți absolvenți de universitate (profesori) care ajung să fie agenți de vânzări (spre exemplu), d-aia nimeni nu mai merge în învățământul superior tehnic. Când scoateți baba asta la pensie? Uitați-vă la programele din clasele primare și vă cruciți. Parcă ar vrea să-i scoată pe toți olimpici de română și matematică, nu se leagă manualele între ele.»

Vezi și articolul Testarea profesorilor din 10 în 10 ani? Poate numai atunci când…, la link-ul: https://www.edupedu.ro/testarea-profesorilor-din-10-in-10-ani-poate-numai-atunci-cand/

(10) https://www.edupedu.ro/sorin-cimpeanu-intr-un-an-cu-efervescenta-politica-specifica-unui-an-electoral-nu-credem-ca-o-lege-a-educatiei-poate-sa-fie-ferita-de-interese-politice/


Marfar – Las-o bă că merge așa (OFFICIAL VIDEO)


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.