Capra și iada Ţăranul între vitişoare Avea şi o căpriţă. El o numea leliţă, Îi da adese tăricioare. Şi bine o ţinea. Ea însă un nărav avea: De câte ori ţăranul intra pe zi în casă, Căpriţa după dânsul pe-o laviţă sărea, Apoi şi peste masă... Stăpânu-i suferea, Căci aştepta să vadă Curând, pe lângă …
