Capra și iada

Ţăranul între vitişoare
Avea şi o căpriţă.
El o numea leliţă,
Îi da adese tăricioare.
Şi bine o ţinea.
Ea însă un nărav avea:
De câte ori ţăranul intra pe zi în casă,
Căpriţa după dânsul pe-o laviţă sărea,
Apoi şi peste masă…
Stăpânu-i suferea,
Căci aştepta să vadă
Curând, pe lângă capră, şi o frumoasă iadă
(Iar unde omul este pe cale de sporit
Oricare suferinţă
O poartă, mulţumit,
Vânând a lui dorinţă.)
Nu după multă vreme ieduţa se născu.
De aldămaş ţăranul la crâşmă petrecu.
Dar când napoi se-ntoarse,
Văzând cum sare iada de pe bordei pe casă,
El a bufnit de râs,
Şi în proverb a zis:
– Căpriţa sare masa,
Ieduţa – casa!

E prea adevărat,
Că viţiul din născare
Nu e vindecat,
Şi a naturii lege îşi are-a ei lucrare,
Iar mie-mi place când
Aud pe-un fiu cu minte cam astfel rezonând:
„– Părinţilor viaţa, respectul, ascultarea
Le sunt dator; dar totuşi în fapte nu doresc
A lor deprinderi rele ca fiu să moştenesc.”

Poezii / fabule ale lui Alecu Donici.

Alecu Donici, sau Alexandru Donici, (născut la 19 ianuarie 1806, la Piatra-Bezin, azi Donici, Orhei – decedat pe 21 ianuarie 1865, la Piatra Neamț) a fost un poet fabulist român basarabean.

Alte informații despre autor.

Taxi – O țară de oi care stau capră

Florin Iordan, Marian Cleante, Sandu Constantin, Gheorghe Fălcaru – Tipto tiptis (compozitor Anton Pann)

Arză-l focu dascăl! cum mă necăjește!
Umblă să mă-n vețe Grecul păsărește.
Of ce foc pe mine of ce supărare!
Să strig toată zioa tot în gură mare:

Tipto, tiptis, tipto, tipti,
Pipto, piptis, pipto, pipti, …

Cam asta făceau românii pe vremea aia (vezi AICI sursa)!Anton Pann, din Spitalul amorului sau Cântătorul dorului. (Broşura a III-a, București, 1852)