Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. – Emil Cioran TOAMNA  Străbatem iarăş parcul, la pas, ca mai nainte.Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte.Aceeaş bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni.Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini. Ne-am aşezat alături şi braţu-i m-a cuprins.Un …

Continuă să citești Toamna – de Tudor Arghezi