Scurt pe 2 și 1/4: În prima parte a acestui material ne-am referit la un moment relativ târziu al acțiunii concertate de demantelare a Liceului „Oltchim” din Râmnicu Vâlcea. Petrecut prin primăvara anului 2019, pe vremea când cadavrul fostului liceu fusese formal predat noilor săi aparținători, Consiliul local / Primăria municipiului. Care nu au manifestat niciun fel de interes – și nu au luat nicio măsură fezabilă – pentru a-l feri de… corbii care-i atacau și pângăreau în continuare stârvul. Scoțându-i nu doar ochii, ci și măruntaiele care-l mai ținuseră în viață, câte mai erau și alea! În fruntea lor – așa cum se poate vedea din fotografiile care-l ilustrează – se afla… fostul administartor al defunctului liceu! Restul poveștii este în acest articol bine ilustrat.

În partea a doua am prezentat în imagini – făcute publice în premieră absolută – dezastrul care a rămas în clădirea atelierelor liceului, după desființarea școlii prin „divizare totală” (termen care se dorea a fi pe deplin acoperitor, inventat de mințile înfierbântate ale unor purtători de treabă mare prin ministerul educației)!

Problema arhivei Liceului Oltchim a mai stat în atenția noastră. În condițiile în care, în timp, I.Ș.J. Vâlcea nu a găsit o soluție convenabilă pentru mutarea acesteia.

Pe 12 octombrie 2019 i-am dedicat un amplu ARTICOL, intitulat Preluarea ARHIVEI Liceului „OLTCHIM”, altă piatră de moară de gâtul I.Ș.J. Vâlcea și de cel al M.E.N., în care am prezentat in extenso situația acesteia din acel moment. Material care a avut un impact atât de mare, încât i-a obligat pe decidenții inspectoriali de cap(r)ă și spadă să adopte, de îndată, măsurile pe care ar fi trebuit să le ia demult. Așa s-a ajuns la mutarea intempestivă a ARHIVEI liceului în noua sa locație, care-i fusese formal atribuită de C. A.-ul inspectoratului școlar.

Despre starea precară în care ajunsese în acel timp fostul liceu, vezi AICI și articolul nostru Și la VÂLCEA s-a dat brânci noului an universitar, publicat pe 8 octombrie 2019. Care conținea o serie de fotografii lămuritoare asupra stării de fapt a fostei unități școlare emblematice a municipiului vâlcean.

Pe 14 octombrie 2019, arhiva liceului era încă (!) la locul ei, așa cum se poate vedea în fotografiile de mai jos. Nu reușiseră să o clintescă nici măcar convulsiile epistolare care se manifestaseră în schimbul de hârtii de la nivel ministerial. Acolo unde administrația gutăiană, pentru a putea pretinde emiterea Avizului conform (pentru schimbarea destinației imobilului liceului) de către madam ANDRONESCU ECATERINA – ministrul de atunci al educației naționale – a susținut oficial că respectivul imobil îi fusese predat (prin proces-verbal) încă din toamna anului 2018, de atunci fiind lipsit de orice alte obligații față de terți!

Da de unde… Că nu era așa, rezultă cu prisosință din toate aceste fotografii:

Partea selectată a arhivei – în primăvara anului 2018 (cât timp ajunseseră fondurile de care a dispus școala) – aștepta să-i vină alături, în casă nouă, restul corpului său… arhivistic! Dar n-a mai fost să fie…

Rămâi sănătoasă, cucoană, / Că îmi iau arhiva și plec!

Afară, caii putere (sau, de ce nu… câinii putere!?), puși la dispoziție – cu generozitatea bine-i cunoscută de către DADP – se pregăteau să preia istoricul plin de mistere al răposatului liceu. Să ducă arhiva – și toate cele care țineau de ea – în noua ei casă, Liceul Tehnologic „FERDINAND I” din municipiu. 

Citiți cu atenție inscripționarea de pe mașina cu care s-a făcut mutarea, pentru a înțelege cât de mare a fost „grija” municipalității pentru reușita deplină a acestei delicate operații de transbordare arhivistică interșcolară! Într-o operațiune de comando, un adevărat desant automobilistic, de înaltă ținută… hingherească! 

O mașină pe care scria… „DADP – SERVICIUL GESTIONAREA CÂINILOR FĂRĂ STĂPÂN”, fiind afișat la vedere și un număr de telefon, la care puteți apela și acum cu multă încredere! Nici nu se putea găsi o soluție… automobilistică mai bună pentru mutarea arhivei fostului liceu! Că și ea, sărmana arhivă, rămăsese fără stăpân, hăituită fiind de către fiarele diabolice din I.Ș.J. Vâlcea și din Primăria municipiului. Pe care nu le cercetase nimeni în prealabil să vadă dacă nu cumva se infectaseră de morbul turbării… Pe care îl puteau transmite unor oameni nevinovați!

Bineînțeles că obiectele de inventar urcate în mașină erau… bonus: scaune, cuiere, dulapuri, fișete metalice etc. Luate fără rezerve de către… dobânditorul arhivei. Ele nefigurând pe vreun act de predare-primire încheiat între părți! Pentru că un astfel de act nu a existat și nu există! Nu de alta, dar nu mai avea de către cine să fie asumat, Liceul Oltchim încheindu-și activitatea legală pe… 31 august 2018. Iar preluarea – în sfârșit a – arhivei acestuia s-a făcut pe… 14-15 octombrie 2019! La mai bine de un an de când răposatul liceu fusese dus la groapă!

A doua zi, 15 octombrie 2019, a început baletul specific unei operațiuni de evacuare în forță a arhivei propriu-zise. S-au adus forțe proaspete – autoturisme, personal muncitor și elevi ai liceului care urma să fie viitoarea gazdă a arhivei – și s-au pus pe treabă. Ce puteau să facă bieții oameni, altceva decât să îndeplinească ordinele primite de la mai marii lor!

Iată-i în plin elan… muncitoresc, încercând să se achite cât mai bine de sarcinile primite!

Iată și… de acum, binecunoscuta mașină de serviciu – implicată în operațiunile de mutare a arhivei – achitându-se conștiincios de nobila-i misiune! Ieșind încă o dată din școală cu prețioasa-i încărcătură, cotind-o grațios la dreapta, spre noua destinație a arhivei, Liceul Tehnologic „Ferdinand I” din cartierul Ostroveni, fieful electoral al primarului Gutău Mircia. În mașină se văd cutiile care conțineau partea deja sortată a arhivei Liceului OLTCHIM, precum și rafturile aferente. Și multe, multe altele…

FACEM PARIU CĂ NICI ARHIVA propriu-zisă NU A FOST RIDICATĂ LEGAL!? PENTRU CĂ MUTAREA ACESTEIA S-A FĂCUT SUB PRESIUNEA PUSĂ AD-HOC (DE INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN VÂLCEA) PE BIETUL… DOBÂNDITOR, NEEXISTÂND NICIUN ACT oficial DE PREDARE-PRIMIRE, ÎNCHEIAT CU FOSTUL DEȚINĂTOR, ÎN CONDIȚIILE LEGII CARE REGLEMENTEAZĂ DOMENIUL (VEZI mai jos…legislația)!? SAU CU… INSPECTORATUL ȘCOLAR, INTERMEDIARUL DE SERVICIU AL ACESTEI ACTIVITĂȚI!? PENTRU CĂ S-A PRELUAT DOAR… CE / CUM S-A GĂSIT! FĂRĂ NICIUN ACT JUSTIFICATIV, FĂRĂ ASUMAREA – DE CĂTRE CINEVA RESPONSABIL A – FAPTULUI CĂ ARHIVA AR FI FOST PRELUATĂ… ÎN INTEGRALITATEA SA.

ASTFEL ÎNCÂT, începând din acel moment, DOBÂNDITORUL – în speță, LICEUL TEHNOLOGIC „FERDINAND I” – ESTE EXONERAT DE ORICE RĂSPUNDERE! PENTRU CĂ, DIN MOMENTUL „PRELUĂRII” (VORBA VINE!), NICI NU TREBUIE SĂ SE OBOSEASCĂ SĂ MAI CAUTE prin… „arhivă” (!) VREUN ACT / DOCUMENT SOLICITAT DE CĂTRE VREO PERSOANĂ, FIIND SUFICIENT SĂ-I RĂSPUNDĂ oficial ACESTEIA CUM CĂ… ACESTA NU A FOST GĂSIT ÎN ARHIVA PRELUATĂ DOAR… PE ÎNCREDERE! DOAR PENTRU CĂ AȘA I-AU IMPUS ALȚII, FĂRĂ CA PE RESPECTIVII SĂ-I INTERESEZE ÎN VREUN FEL ASPECTELE CARE ȚIN DE RESPECTAREA LEGALITĂȚII!

PENTRU TOATE ACESTEA VINOVĂȚIA ESTE A INSPECTORATULUI ȘCOLAR VÂLCEA! CARE A TRATAT CU O CONDAMNABILĂ SUPERFICIALITATE ACHITAREA SA DE ATRIBUȚIILE LEGALE PE CARE LE-A AVUT. ATITUDINE PENTRU CARE, INDIFERENT DE LIMBILE DE FOC PE CARE LE POT SCOATE DIN GURĂ UNII DINTRE CEI DIRECT RĂSPUNZĂTORI, TOATE PERSOANELE RESPONSABILE TREBUIE SĂ SUPORTE CONSECINȚELE LEGALE ALE ACESTOR FAPTE.

Foiala a continuat în incinta liceului, până când trupeții de serviciu s-au achitat integral de sarcina încredințată. Toate acestea sunt deja… istorie. Pe care am considerat că trebuie să o imortalizăm în câteva imagini fotografice. Pe care le dăm acum publicității. Ca să fie evident care era… viteza cu care lucrau decidenții inspectoriali ai timpului. Că despre punctualitatea, eficiența și legalitatea unor astfel de măsuri, nu are rost să mai deschidem discuția.

Numai că, începând de atunci, liceul dobânditor al arhivei tot trage mâța de coadă, pretinzând periodic inspectoratului școlar să-i aprobe câte un post de… arhivist, pentru a termina treaba pe care ar fi trebuit să o facă alții demult, tare demult…

Cine știe, poate că într-o (bună) zi, operațiunea de sortare / clasare / arhivare / păstrare a arhivei se va termina. Și respectivul fond arhivistic va putea să fie văzut cu alți ochi de către cei interesați.

Scrisoare de dor rătăcită-ntr-un scrin de-ani de zile…

AICI trebuie deschisă o extrem de necesară discuție. Referitoare la modul în care se achită de obligațiile sale Arhivele Naționale, prin serviciile județene ale acestora. Pentru că așa cum este normal să fie, există o legislație specifică acestui domeniu, dar care este ignorată chiar de către cei care au menirea să impună respectarea prevederilor acesteia! Este vorba de LEGEA nr. 16 din 2 aprilie 1996 privind Arhivele Naționale, republicată (în MONITORUL OFICIAL, Partea I, nr. 293 din 22 aprilie 2014).

Act normativ din care se impune ca – în context – să reținem doar câteva prevederi:

„Persoanele fizice și persoanele juridice, creatoare și deținătoare de documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României, denumite în continuare creatori și deținători de documente, răspund de evidența, inventarierea, selecționarea, păstrarea și folosirea documentelor în condițiile prevederilor prezentei legi.” (art. 4);

Conform dispozițiilor art. 5, „Arhivele Naționale acordă asistență de specialitate și asigură desfășurarea unitară a operațiunilor arhivistice la nivelul tuturor creatorilor și deținătorilor de documente”, fiind enumerate atribuțiile pe care le au Arhivele.

Capitolul III Obligațiile creatorilor și deținătorilor de documente
Secţiunea I Evidența documentelor
„Articolul 7 Creatorii și deținătorii de documente sunt obligați să înregistreze și să țină evidența tuturor documentelor intrate, a celor întocmite pentru uz intern, precum și a celor ieșite, potrivit legii.
Articolul 8 (1) Anual, documentele se grupează în unități arhivistice, potrivit problematicii și termenelor de păstrare stabilite în nomenclatorul documentelor de arhivă, care se întocmește de către fiecare creator pentru documentele proprii.
(2) Nomenclatoarele întocmite de creatori la nivel central se aprobă de către Arhivele Naționale, iar cele ale celorlalți creatori, de către serviciile județene ale Arhivelor Naționale, potrivit anexei nr. 1.”

Articolul 9 (1) Documentele se depun la depozitul arhivei creatorilor de documente în al doilea an de la constituire, pe bază de inventar și proces-verbal de predare-primire, întocmite potrivit anexelor nr. 2 și 3.(2) Evidența tuturor intrărilor și ieșirilor de unități arhivistice din depozit se ține pe baza unui registru, potrivit anexei nr. 4.”…

Și tot așa, legea cuprinzând prevederi referitoare la Selecționarea documentelor (art. 10-11), Păstrarea documentelor (art. 12), Depunerea documentelor la Arhivele Naționale (art. 13-27), Răspunderi și sancțiuni (art. 34-40), precum și Dispoziții finale și tranzitorii (art. 41-45).

Obligații de care nu se achită mai nimeni, fie că este vorba de serviciile județene ale Arhivelor Naționale, fie că ne referim la unitățile școlare „creatoare și deținătoare de documente.”

Sper ca tot ceea ce s-a întâmplat cu această arhivă a Liceului Oltchim să fie învățătură de minte pentru alții; pentru mulți, mulți alții. Mai ales pentru Serviciul Județean Vâlcea al Arhivelor Naționale. Și nu numai. Care mai mult se face că se achită de obligațiile sale legale! Misiții săi în teritoriu se rezumă să încheie procese-verbale, să facă recomandări și… valea! P-aici ți-e drumul! Nu-i mai vede nimeni cu anii, iar – între timp -lucrurile se întorc pe făgașul lor… (a)normal, caracteristic activității unora dintre „creatorii și deținătorii de documente…”!

Dacă o să fie nevoie, vom reveni asupra acestui „delicat” subiect, care este unul de mare actualitate. Ca să nu mai aștepte cu săptămânile bieții solicitanți nevoiași, atunci când apelează la serviciile de secretariat / arhivă ale vreunei școli din Vâlcea.

Pentru că amânarea sine die a furnizării unor copii de pe unele documente / acte de studii care îi privesc etc., se datorează – în principal – haosului generalizat care domnește în aceste compartimente, precum și stării de totală dezorganizare a respectivelor arhive!

P. S.: Toate fotografiile care ilustrează acest material îmi aparțin.

DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!

Iar până atunci, vorba lui Caragiale…

Să fiţi sănătoşi şi veseli!

ŢINEŢI APROAPE!

– Va urma –

TIBERIU M. PANĂ

______________________________

Corina Chiriac – Scrisoare de dor (1987)

Phoenix – Nebunul cu ochii închiși ’60

Pe un munte într-o țară foarte îndepărtată
Stă un om cu ochii-nchiși și spune ce ne așteaptă.
Lumea nu-l ascultă, îl crede un nebun
Căci vorbele lui sunt ca niște lovituri de tun.