Motto: Dacă vrei să cunoști un om cu adevărat, privește cum îi tratează pe cei inferiori, nu pe cei egali cu el. – Joanne K. Rowling
Votul ăsta (și mă duc!) / Îl dau tot pentru tătuc!
De o mulțime de ani ne confruntăm – la nivelul întregii societăți – cu manifestarea plenară a reminiscențelor unor comportamente care aparțin unor timpuri revolute. Înainte de a vedea despre ce este vorba, trebuie să spunem că unele dintre ele vin din adâncul istoriei noastre de neam de… slugi supuse și dispuse. Să facă orice, pentru mai nimic! Pentru că istoria noastră ne-a oferit ocazia de a deprinde învățăminte condensate în unele proverbe, care vin și ele din negura vremii, precum: vorba dulce, mult aduce, sau capul plecat, sabia nu-l taie! Ce să mai spunem despre expresia lui Miron Costin, deprinsă de mulți dintre noi în școală, ca un autentic laitmotiv al acestei precare existențe istorice: Nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremuri! (Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace).
Mitul tătucului bun, al conducătorului providențial nu este altceva decât concretizarea în planul acțiunii practice a unor mentalități retrograde. Asemenea modele nu ne-au lipsit în timp, fie că este vorba de Al. I. Cuza, sau de Nicolae Ceaușescu. Paternalismul de lungă durată al acestuia din urmă, fără precedent în timpurile moderne, a sfârșit lamentabil, sub gloanțele unor militari care îi juraseră credință!
Însă cultul personalității nu a dispărut odată cu el. Ion Iliescu a absorbit și canalizat abil setea de trecut a mulțimii, pe care a condus-o și a lăsat-o în cotlonul întunecos al… democrației originale! Încât omul care ne-a deviat și încetinit evoluția istorică postdecembristă, a putut să pozeze pentru mulți dintre românii timpului în adevăratul salvator al patriei!
Cine sunt cei care – și de ce – votează câte un… „GUTĂU”
În acest model al „salvatorului”, al „liderului providențial”, se înscriu și faptele unora din șefii administrațiilor publice locale. Unii dintre ei, dovedind o deosebită abilitate, și-au făcut un titlu de glorie din asumarea unor angajamentele electorale formale, susținând că nu vor altceva decât să servească interesul general. Fără să le mai spună alegătorilor că pot să-și concretizeze promisiunile din program doar dacă această încredere necondiționată se manifestă prin… neparticiparea cetățenilor la viața publică! Sub aparenta satisfacere a unor deziderate populare, un asemenea „primar” își vede liniștit de treabă, satisfăcându-și pohta împlinirii unor obiective personale, cele care l-au mânat de fapt în confruntarea electorală!
Sper să nu fie prea mulți cititori care să nu fi recunoscut – în descrierea de mai sus – modelul primarului propriei lor localități! În ce ne privește, modelul inconfundabil și imbatabil este… GUTĂU MIRCIA, preamarele municipiului RÂMNICU VÂLCEA. Realizând o introspecție în mentalul colectiv, nu este greu să depistăm persistența unor mentalități, care se tot transmit din generație în generație, din vremea regimurilor turco-fanariote. Care se dovedesc a fi greu de schimbat, pentru oameni care au din ce în ce mai puțină știință de carte. Într-o perioadă în care se pare că trăim din nou în vremea formelor fără fond. Iar modul ideal – pentru asemenea specimene politice – este acela de a-și strecura cu abilitate propriile interese printre lacunele unei legislații făcută parcă special pentru a deveni interpretabilă!
Pentru marea majoritate a semenilor noștri, care trăiesc în mediul urban (de o generație – două, nu mai mult), responsabilitatea civică este ca și inexistentă! De aici vin și așteptările și căutările acestora, de a găsi acel TĂTUC care să le poarte de grijă, indiferent de gradul lor de implicare civică. Sau, tocmai datorită absenței acesteia. Prin aruncarea periodică a unor firimituri de la masa îmbelșugată a satisfacerii dorințelor câtorva „aleși”, se poate asigura împlinirea așteptărilor mărunte ale acestor umbre de pe decorul democrației de mucava în care trăim. Pentru asemenea oameni, care nu-și asumă nici măcar responsabilitatea de a scăpa de unele dintre relele care le marchează propria lor existență, nu se pune problema de a-și putea schimba un astfel de comportament civic. Pentru ei, „tătucul” Gutău este cel care se angajează să facă totul, mai ales ce nu ar trebui legal să facă! El este cel în care se întruchipează toate iluziile omului de rând, depășit de viteza și direcția incertă cu/în care par să se îndrepte lucrurile. Odată învestit, Tătucul ar trebui să se ocupe de asigurarea binelui individual al fiecărui astfel de votant. Care crede că votându-l, nu mai are nimic de făcut decât să aștepte să fie racordat la instalația prin care o să primească gratuit… lapte și miere! Ni-l putem imagina pe un astfel de primar spunându-le alegătorilor săi, ca într-o celebră reclamă, care s-a dovedit a fi extrem de păguboasă pentru mulți dintre semenii noștri: „Dormi liniștit că GUTĂU lucrează pentru tine! GUTĂU face parte din viața ta”! Și, de la atâta stare de veghe nesupravegheată de nimeni altcineva (!), aproape fiecare dintre noi am ajuns să fim… vecini cu GUTĂU! Atât de mult i s-a dus buhul extinderii propriilor sale interese funciare, încât apelativul popular – pentru a-l chema/ atenționa pe Gutău – este… Vecinee!
Dacă înlocuiți sintagma „FNI” cu „GUTĂU”, realizați de unde ni se trag cele mai multe!
Pentru acești oameni, asemenea așteptări sunt o formă patologică de manifestare a unei dependențe. Ei își dau pe nimic bunul cel mai de preț, pe care l-au pus în brațe morții pentru libertate din decembrie 1989: dreptul de vot! Pentru că teama lor de schimbare este mult mai puternică decât curajul fiecăruia de a-și asuma un dram de libertate și de responsabilitate civică! Cei care sunt prizonierii acestui tip de comportament, prejudiciază construcția întregului edificiu social, nu doar interesul lor mărunt.
Pe de altă parte, un astfel de comportament specific… paternalismului social se manifestă și din partea lui… GUTĂU: acesta profită cât se poate de mult de așteptările asistențiale ale unei populații pline de infantilismele datorate inadaptării la realitățile unei societăți aflată în plină și rapidă schimbare. Motiv suficient pentru ca un asemenea individ, care se simte abandonat în plină furtună, să creadă că salvarea îi poate veni doar din partea unui om bun la toate! Și care este „bun” doar în măsura în care corespunde acestor așteptări individuale.
GUTĂU Mircia și Legea administrației publice locale nr. 215/2001
„Pe cel mai înalt tron al lumii, nu stăm decât tot pe şezut.” – Montaigne
Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare, după abrogare și menținerea unora dintre prevederi.
În primele sale mandate, (sau cât a fost în fapt din fiecare dintre ele) și în primii trei ani din cel actual (2016-2019), până în vara anului 2019, primarul GUTĂU Mircia s-a aflat sub incidența prevederilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001. În acest sens, primarul trebuia să respecte toate prevederile referitoare la ATRIBUȚIILE PRIMARULUI.
Deoarece suntem în pragul alegerilor locale, la care actualul primar participă, vizând tot funcția de PRIMAR al municipiului reședință de județ, se impune să facem o trecere în revistă a acestor ATRIBUȚII, însoțită de câteva explicații, cu aplicabilitate la subiectul interesului nostru scriitoricesc.
Doar ca să permitem părților implicate în acest contract social să:
- ne lămurim care sunt aceste atribuții stabilite prin lege;
- știm ce decont public trebuie să facă primarul, înainte de sfârșitul actualului său mandat, în raport de gradul de îndeplinire a fiecăreia dintre acestea;
- putem să ne raportăm la niște repere obiective, clare și precise;
- înțeleagă și electorii săi captivi că aceste atribuții sunt obligatorii, iar nu facultative!
- să-și reconsidere discursul public, precizând că prin ceea ce se realizează în timpul mandatului său, primarul nu face niciun favor comunității care l-a ales, ci se achită de niște OBLIGAȚII, stabilite prin lege;
- înțeleagă cât mai mulți dintre… asistați, că PRIMARUL ARE PRIN LEGE… OBLIGAȚIA DE A FACE!
- se înțeleagă de către cât mai mulți cetățeni că primarul este obligat să facă doar ceea ce dispune norma, nu diferite alte „făcături” oculte, prin care satisface așteptările unor beneficiari… privați!
- înțeleagă că nu trebuie să ne bombardeze public cu pelticeasca din zona sa de baștină, așa cum iese după fiecare tăiere de moț, făcută de alții – pe banii noștri – pe domeniul public al municipiului.
Gutău M. și Rădulescu C-tin – fruntași la tăieri de panglici pe banii noștri!
Acestea fiind zise/ scrise, să trecem la prezentarea in extenso a ceea ce reprezintă „Atribuţiile primarului”, conform Legii nr. 215/2001:
„Art. 61. – (1) Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică.
(2) Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.
(3) Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele normative prevăzute la alin. (2), primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.
(4) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale, în condiţiile legii. Compartimentele funcţionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual.
(5) Primarul conduce serviciile publice locale.
Art. 62. – (1) Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie.
(2) Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional al României.
(3) Eşarfa va fi purtată, în mod obligatoriu, la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor.
(4) Modelul eşarfei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
Tăiere gutăiană de moț, însoțită de o baie de mulțime!
Art. 63. – (1) Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:
a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;
b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;
c) atribuţii referitoare la bugetul local;
d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor;
e) alte atribuţii stabilite prin lege.
(2) În temeiul alin. (1) lit. a), primarul îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului. Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege.
(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul:
a) prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;
b) prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări;
c) elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale şi le supune aprobării consiliului local.
(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), primarul:
a) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
b) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;
c) iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale;
d) verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.
(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul:
a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;
b) ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă;
c) ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a)-d);
d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului efectuării serviciilor publice de interes local prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a)-d), precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale;
e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;
f) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora;
g) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative;
h) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.”
Notă: Conform prevederilor de la lit. c) – d) ale alin. (5) al art. 63 din lege, „primarul ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a)-d)…”
Art. 36 din lege se referă la Atribuțiile consiliului local. Printre categoriile de atribuții ale acestuia, se află și „atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;” (cf. art. 36 alin. (2) lit. d)).
Conform prevederilor de la alin. (6) „În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:
a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:
1. educaţia;
2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
3. sănătatea;
4. cultura;
5. tineretul;
6. sportul;
7. ordinea publică;
8. situaţiile de urgenţă;
9. protecţia şi refacerea mediului;
10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
11. dezvoltarea urbană;
12. evidenţa persoanelor;
13. podurile şi drumurile publice;
14. serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport public local, după caz;
15. serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor;
16. activităţile de administraţie social-comunitară;
17. locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;
18. punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale;
19. alte servicii publice stabilite prin lege;
b) hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi, potrivit legii, personalului sanitar şi didactic;
c) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
d) poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;”
Consiliul local din Râmnicu Vâlcea
Ca să vă dați seama cât de important este să deții… controlul asupra consiliului local – în care, de fiecare dată când a candidat ca primar, Gutău a pretins alegătorilor să-i dea votul și pentru lista de consilieri pe care o susținea – consider că trebuie să luăm act și de celelalte ATRIBUȚII ale acestuia:
„Art. 36. – (1) Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.
(2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii:
a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;
c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.
(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:
a) aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local;
b) aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local;
c) exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii.
(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local:
a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
b) aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;
c) stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;
d) aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;
e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;
f) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:
a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;
b) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii;
c) avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor;
d) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local.
(6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:
… e) aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;
f) poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local.
(7) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:
a) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
b) hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;
c) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
(8) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit.
(9) Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
În prim plan – resemnata și firava opoziție liberală
Art. 37. – Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în societăţi comerciale, regii autonome de interes local, asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii, respectându-se configuraţia politică de la ultimele alegeri locale.”
_______________
Continuăm prezentarea ATRIBUȚIILOR primarului, conform Legii administrației publice locale:
Art. 63. – (6) Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean.
(7) Numirea conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului organizat potrivit procedurilor şi criteriilor aprobate de consiliul local, la propunerea primarului, în condiţiile legii. Numirea se face prin dispoziţia primarului, având anexat contractul de management.
Art. 64. – (1) În exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară şi de ofiţer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecţie civilă, precum şi a altor atribuţii stabilite prin lege, primarul acţionează şi ca reprezentant al statului în comuna sau în oraşul în care a fost ales.
(2) În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condiţiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.
Art. 65. Atribuţiile de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară pot fi delegate şi secretarului unităţii administrativ-teritoriale sau altor funcţionari publici din aparatul de specialitate cu competenţe în acest domeniu, potrivit legii.
Art. 66. – (1) Primarii comunelor pot angaja, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un consilier personal. Primarii oraşelor, municipiilor şi ai municipiilor reşedinţă de judeţ pot înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct format din:
a) maximum 3 persoane la oraşe şi municipii;
b) maximum 5 persoane la municipii reşedinţă de judeţ.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) este numit şi eliberat din funcţie de către primar.
(3) Personalul prevăzut la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului primarului.
(4) Atribuţiile personalului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin dispoziţie a primarului.
Tăietorii vâlceni de… pamglică aflați cu treaba pe afară!
Art. 68. – (1) În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.
(2) Prevederile art. 48 şi ale art. 49 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”
În episodul următor ne vom referi la ATRIBUȚIILE aferente funcției de PRIMAR, așa cum au fost stabilite prin OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ al României.
OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019 (vineri), pp. 2-144. A fost adoptată în ședința Guvernului din 3 iulie 2019.
Prin OUG nr. 57/2019 s-a abrogat Legea administrației publice locale – cu excepţia art. 30—34, 55, 551, art. 79 alin. (1), 88, 89, 90, 99, 991,101 şi art. 102, care se abrogă la data desfăşurării alegerilor pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, care se organizează începând cu anul 2020.
După abrogare, din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 au rămas în vigoare articolele de mai sus, unele din acestea suportând modificări și completări prin Legea nr. 138/2019 (publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 587/ 17 iulie 2019).
O inaugurare proaspătă, din vreme de pandemie! Alt teren rășluit din imobilul unei grădinițe din municipiu!
Sursa foto
DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!
Iar până atunci, vorba lui Caragiale…
Să fiţi sănătoşi şi veseli!
ŢINEŢI APROAPE!
– Va urma –
Tiberiu M. Pană
____________________________________
Genius – Orașul trist
Poate că-i prind bine lui GUTĂU și asemenea… sfaturi! Oferite gratuit de un alt mare conchistador de averi și de inimi muierești, Sorin Ovidiu VÎNTU! Cum, care… Vântu!? Ăla cu FNI care lucrează pentru (proștii de) noi, desigur! Că n-o fi vântul rece care bătea dinspre baltă… la Chilia-n port!
Ionel Tudorache – La Chilia-n port
Periegheze 