ADEVĂRUL – prins între nevoia de informații corecte și Fake News…

Motto: Rușine celui care m-a înșelat o dată, rușine mie dacă mă las înșelat a doua oară!

Trăim într-o lume în care totul se derulează pe repede înainte. În care nu mai este loc de bine, de respect, de recunoștință. O lume care și-a diversificat atât de repede și atât de mult mijloacele de comunicare, încât îi este greu omului de rând să mai țină pasul cu acest ritm infernal. Lume care a oferit posibilități nebănuite în urmă cu doar câțiva ani. De care au profitat mulți pescuitori în ape tulburi, apăruți precum ciupercile după ploaie. Care au folosit orice oportunitate pentru a se face vizibili. Pentru a-și transmite mesajele, directe sau subliminale. Profitând de buna credință și de credulitatea altora. Mai puțin pregătiți decât ei. O lume de vânători – din ce în ce mai abili – și de… vânat! Din ce în ce mai ușor de hăituit și de… prins! Pentru că mijloacele prin care poate fi „ochit” s-au perfecționat și ele! Iar numărul celor deprofesionalizați crește pe zi ce trece. Iar această bătălie, purtată între părți inegale, nu pare să aibă decât un învingător sigur. Autorul sau colportatorul de… știri false! Care are o piață suficientă pentru a induce orice fel de stare vrea mușchiul lui de… descreierat!

Ia să vedem / citim ce scrie într-un studiu, (realizat pe un eșantion de 1012 respondenți, în perioada 30 octombrie – 5 noiembrie 2019), ca să știm ce și cu cine merită să mai… fumăm!

Iată, pe scurt, principalele CONCLUZII ale acestuia:

Aproape jumătate dintre români consideră că știrile false pot manipula opiniile populației, în timp ce 32% dintre aceștia spun că fenomenul amenință democrația și că statul ar trebui să prevină fake news-urile. 

  •  2 din 10 români distribuie știri false pe rețelele de socializare!
  • Televiziunea rămâne principala sursă de informare pentru români, în mod special pentru grupa de vârstă 65+ (64,6%), în timp ce site-urile sau aplicațiile de știri și social media se clasează pe locul doi, respectiv trei.
  • Persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani preferă să citească știri de pe rețelele de socializare, în timp ce grupa 46-64 folosește într-o proporție mai mare platformele speciale pentru știri.
  • interesul pentru cititul știrilor din social media este mai mic în rândul tinerilor decât în rândul vârstnicilor. Cu alte cuvinte, procentul celor care se informează prin intermediul unor aplicații precum Facebook sau Twitter crește proporțional cu vârsta
  • Persoanele cu educație superioară și cele ce lucrează în mediul public arată, de asemenea, o frecvență mai ridicată de informare în mediul online.

Referitor la gradul de amenințare, pericolul prezentat de către fake news, acesta a fost comparat cu alte două fenomene extreme, dar care diferă în intensitate: terorismul și criminalitatea.

  • 55% din respondenți consideră că dezinformarea din media este o problemă foarte mare pentru țara noastră, pe când terorismul a obținut doar 21%. Criminalitatea, pe de altă parte, se situează ceva mai sus, cu 66%.
  • 49% dintre respondenți consideră că știrile false pot manipula opiniile populației, în timp ce aproximativ 32% dintre aceștia spun că fenomenul amenință democrația și că statul ar trebui să prevină fake news-urile.

2 din 10 români obișnuiesc să distribuie știri false

  • Respondenții studiului s-au declarat în proporție de 27,8% foarte încrezători în abilitățile lor de a recunoaște știrile false și 60% oarecum încrezători. Totodată, numărul persoanelor ce au raportat/comentat știri false și care nu au dat vreodată like sau share este unul mic, de doar 8,2%. În schimb, se remarcă un număr mare de pasivi – care nu au reacționat în niciun fel la știri false (44,9%) și de bivalenți – care au distribuit știri false, dar le-au și raportat (42,6%). Persoanele care promovează conținut cu caracter manipulator reprezintă 4,3% din cei intervievați.

Impactul știrilor false în viziunea persoanelor ce distribuie fake news pe social media se împarte în două categorii:

  • 35% dintre ”promoteri” consideră că acestea au un impact minor sau nu au impact
  • 65% sunt convinși că acestea creează confuzie mare sau foarte mare

Efectele percepute ale fake news și combaterea fenomenului

  • Românii consideră că cea mai bună metodă pentru a combate fenomenul dezinformării este de a realiza campanii de informare a populației cu privire la efectele și metodele de combatere a influenței știrilor false (41,4%).
  • Studiul scoate la iveală patru tipologii de nevoi, determinate și de vârsta respondenților (vezi STUDIU)

Business Man on marionettes

Cel ce vrea să înșele vulpea, trebuie să se scoale cu noaptea-n cap!

Deoarece fenomenul FAKE NEWS este unul deosebit de… amplu, recomand parcurgerea și a următoarelor materiale:

  • Soluțiile științei comportamentale pentru fenomenul fake news

    În care ni se fac următoarele recomandări:

    • Conștientizează propriile tale prejudecăți
    • Învață prin practică
    • Concentrează-te asupra modului în care interpretezi informația
  • International Federation of Library Associations (IFLA) a publicat un ghid (a se vedea poza de mai jos) pentru a ajuta cititorii să recunoască știrile false. Principalele recomandări sunt:

    1. Verifică  sursa articolului (pentru a înțelege misiunea și scopul)
    2. Citește dincolo de titlu (pentru a înțelege întreaga poveste)
    3. Verifică autori (pentru a vedea dacă aceștia sunt reali și credibili)
    4. Evaluează sursele auxiliare (pentru a te asigura că sprijină mesajele articolului)
    5. Verifică data publicării (pentru a vedea dacă povestea mai este relevantă)
    6. Verifică dacă este o glumă sau nu (pentru a determina dacă articolul este menit să fie satiră)
    7. Revizuiește-ți propriile prejudecăți (pentru a vedea dacă acestea afectează judecata)
    8. Adresează-te unui expert (pentru a obține confirmare de la persoane care lucrează în domeniu).

Cum să identifici știri false

Minciuna e muma înșelăciunii!

Ca și cele 13 ARTICOLE – referitoare la FAKE NEWS – publicate pe aceste site-uri, printre care:

  • Propaganda de modă nouă
  • Epoca post-adevărului şi dezordinea digitală
  • „Fabricate” pentru România. Interese ascunse în ştirile false
  • Fake news. De la „iadul globalist” al lui Macron la „puterea nucleară”a României Din care aflăm și că: „Cum în spațiul românesc există tendința de a se traduce fake news prin știri false este necesar de precizat că această traducere nu este întocmai academică și nici în acord cu sensul propriu al fenomenului. Astfel, considerăm că diferența între o așa zisă știre falsă (false news) și un fake news există la nivel de intenție, un fake news având la bază un scop clar de a manipula, iar distribuția acestei știri se face în baza unor algoritmi bine stabiliți, demersul având în spate o strategie, respectiv resurse financiare alocate” (Apud Marian Voicu, Matrioşka Mincinoşilor, Fake News, manipulare, populism, Editura Humanitas, 2018).
  • Paradoxuri virtuale. Minciuna are picioare lungi. Din care aflăm că: „Un studiu publicat de revista Science, în luna martie 2018, prezenta rezultatul analizei articolelor în limba engleză postate pe Twitter de 3 milioane de utilizatori (aproximativ 126.000 de mesaje) în perioada septembrie 2006 – decembrie 2016. Concluzia este dezamăgitoare pentru moralişti: adevărul nu poate concura cu bârfele şi zvonurile. Ştirile denaturate şi zvonurile ajung la mai mulţi oameni, penetrează mai puternic reţelele de socializare şi se răspândesc mai rapid decât informaţiile adevărate. Studiul a arătat că o poveste falsă ajunge la 1.500 de oameni de 6 ori mai repede, în medie, decât una adevărată.”
  • Sander Van der Linden: Fenomenul fake news ne arată că tehnologia este folosită într-un mod dăunător pentru oameni.  „​Platformele sociale amplifică fenomenul fake news, spune, într-un interviu cu Europa Liberă, Van der Linden, pentru că prin efectul de multiplicare ne fac să credem că toată lumea este de acord cu noi”, declară intervievatul. „​Unii vor spune că propaganda nu e ceva nou, că a existat mereu. Da, dar de data asta este foarte diferit. Magnitudinea cu care se răspândește fenomenul și mulțimea de informații diferite care se răspândesc fac ca de această dată fenomenul să fie foarte diferit și periculos. Tehnologia poate fi benefică dacă este gândită să ajute psihologia umană, nu cum este acum, când este folosită într-un mod dăunător pentru oameni”, arată Van der Linden.

Judecă iscusinţa medicului doar după însănătoşire!

Subiectul dominant al momentului – și anume răspândirea pandemică a Noului Coronavirus COVID-19 – este un prilej de dovedire a umanismului din noi. De probare a viabilității și puterii noastre individuale și de grup, a genei care ne-a permis să supraviețuim în timp, indiferent de vicisitudinile vremurilor pe care le-am străbătut ca neam. Folosirea (de către unii) a unui asemenea moment, pentru a lansa și răspândi informații false, este demnă de oprobiul public. Și de aplicarea cu rigurozitate a literei legii. 

Difuzarea unor informații cu iz conspiraționist sau defetist, nu are darul de a ne ajuta în niciun fel. Chiar dacă unii o fac doar pentru a semăna… derută! Iar astfel de atitudini ale unor astfel de semeni, merită cu prisosință reacția de respingere din partea celor mulți.

Capul face, capul trage!Image result for control your mind

DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!

Iar până atunci, vorba lui Caragiale…

Să fiţi sănătoşi şi veseli!

ŢINEŢI APROAPE! 

Va urma

TIBERIU M. PANĂ


Sursa foto copertă

Fake News Song (English Subtitles)

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.