BASARABIA – DRAGOSTEA MEA PIERDUTĂ (III)

 

Motto: „Nu putem concepe existenţa neamului românesc fără Nistru, cum nu putem să o concepem fără Dunăre şi Tisa, ca să ne despartă de elementul slav. Basarabia reprezintă pentru noi intrarea casei noastre.”
                                                                                                Gheorghe Brătianu

 

Cel mai cumplit război – din câte cunoscuse omenirea de până atunci – a început într-o zi din vara anului 1914. Nimeni nu ştia cum o să fie, toţi se aşteptau să realizeze planurile de campanie aşa cum le gândiseră statele lor majore. Victorii rapide, care să aducă pacea şi satisfacerea pretenţiilor lor teritoriale. Numai că, de la vorbă la fapte, s-a dovedit că distanţa este mult mai mare decât intenţiile planificatorilor din cabinete.

RUSIA, alături de FRANŢA şi ANGLIA (aliatele sale din Antantă), s-a aruncat în vâltoarea evenimentelor cu frenezia copilului căruia i se arată jucăria preferată.

Li s-au alăturat alte două state europene (Serbia şi Belgia), în vara aceluiaşi an în conflagraţie intrând şi Japonia, cu intenţia – rapid satisfăcută – de a ocupa coloniile germane din Pacific: arhipelagurile Caroline (vezi link-ul – https://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Caroline), Mariane, Marshall (vezi link-ulhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Marshall) şi Bismarck. Era o vreme în care, pentru impunerea dominaţiei, preponderente erau armele şi folosirea forţei. Dincolo de declaraţiile defensive formale, fiecare putere avea interese proprii, pe care spera să le realizeze prin război.

Aliată cu Serbia – atacată de către Austro-Ungaria la 15/28 iulie 1914 – Rusia a mobilizat armata la graniţa cu Imperiul german şi cu cel habsburgic. Nedând curs solicitării germane de a nu mai mobiliza, a urmat declaraţia de război a Germaniei adresată Rusiei. Puterile din cele două alianţe politico-militare s-au solidarizat şi a urmat un schimb rapid de asemenea declaraţii.

 Frontul din vestul Europei, consolidat în nord-estul Franţei – după ce Germania o atacase prin Belgia şi oprirea ofensivei germane la Marna – a devenit unul de poziţii, de uzură, cu mari pierderi de vieţi omeneşti. Orori fără precedent s-au înregistrat pe front. Încercările repetate de a sparge frontul s-au bazat pe perfecţionarea artileriei, apariţia aviaţiei militare, a carului de luptă (tancul) etc. Fără rezultatul scontat de atacatori.

Aflată într-o stare de vădită înapoiere tehnică şi de comandament, armata rusă a atacat în Prusia orientală, ofensivă oprită rapid de germani. Victorioşi în bătăliile de la Tanennberg (din august 1914) şi lacurile Mazuriene (din septembrie 1914), germanii au determinat armata rusă să se retragă.

(vezi link-ul https://ro.wikipedia.org/wiki/Prusia_R%C4%83s%C4%83ritean%C4%83).

 În armata rusă au fost încorporaţi şi numeroşi basarabeni, al căror număr este apreciat la circa 300.000 de oameni. În 1915, în faţa ofensivei Puterilor centrale pe frontul de est, pe teritoriul dintre Prut şi Nistru s-au desfăşurat operaţiuni militare sau au fost staţionate trupe ruseşti. Ofensiva rusă din 1916 a dus la recucerirea unor teritorii ocupate de către centrali şi au împins frontul până pe Carpaţi.

Ieşirea României din neutralitate, în vara anului 1916, declanşarea războiului împotriva monarhiei dualiste – pentru eliberarea teritoriilor naţionale româneşti stăpânite de Austro-Ungaria – au pus Rusia în situaţia de a-şi asuma angajamente punctuale faţă de noul său aliat. A făcut-o formal, prin intermediul a două convenţii (una politică şi alta militară) încheiate la Bucureşti, alături de miniştrii Franţei, Angliei şi Italiei, de către guvernul prezidat de către Ion I. C. Brătianu (Ionel).

 Rusia se angaja să declanşeze ofensiva împotriva centralilor – pentru a permite armatei române să înainteze în Transilvania – urmând să contribuie masiv la susţinerea defensivei de pe fontul de sud, prin trimiterea în Dobrogea a unui număr de două divizii de infanterie, asigurând şi securitatea Constanţei. Până la urmă, ruşii au acoperit o bună parte din întregul front susţinut de români, asigurând prezenţa a 13 divizii de cavalerie şi a unui număr de 35 de divizii de infanterie. Printre soldaţii şi ofiţerii dislocaţi pe acest front mulţi erau români basarabeni.

Războiul a înrăutățit situația celor din Basarabia. Unii dintre soldații din provincie au refuzat să plece pe front, iar alții – dintre cei aflați pe frontul din Moldova – dezertau. Numai de „patriotism”, pus în slujba unor interese străine, nu putea să fie vorba în asemenea condiții! Iar imperiul, aflat într-o asemenea situație, nu mai dispunea de suficiente mijloace pentru a-și impune bruma de autoritate de care mai dispunea.

Veniți în contact cu asemenea realități, unii dintre intelectualii basarabeni aflați sub arme și-au radicalizat gândirea, militând deschis pentru unirea provinciei cu România.

Astfel încât, marele imperiu a început să se clatine, sub asaltul concentrat al cauzelor interne și externe, care i-au grăbit sfârșitul. Criza economică, dezastrul militar al unei armate nemotivate, au determinat declanșarea evenimentelor din Rusia anului 1917, care au culminat cu detronarea țarului autocrat Nicolae al II-lea.

Despre asperitățile și împlinirile de pe drumul început acum, în februarie 1917 – care a culminat cu unirea Basarabiei cu România – în episodul următor.

– Va urma –

TIBERIU M. PANĂ

______________________

Lidia PRISAC, Autohtoni şi alogeni în Basarabia (1812 – 1940). Între identitate şi alteritate, la link-ul:
https://revistatransilvania.ro/wp-content/uploads/2016/08/09-Lidia-Prisac-The-autochthons-and-strangers-in-Bessarabia-1812-1940-between-identity-and-alterity.pdf

Unirea Basarabiei cu Romania: http://truezone.ro/unirea-basarabiei-cu-romania/

 

Corul Liceului Prometeu din ChişinăuÎndemn la unire  

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.