Dans

Toamna îmi îneacă sufletul în fum…
Toamna-mi poartă în suflet roiuri de frunzare.
Dansul trist al toamnei îl dansăm acum,
Tragică beţie, moale legănare…

Sângeră vioara neagră-ntre oglinzi.
Gândurile-s moarte. Vrerile-s supuse.
Fără nicio şoaptă. Numai să-mi întinzi
Braţele de aer ale clipei duse.

Ochii mei au cearcăn. Ochii tăi îs puri.
Câtă deznădejde paşii noştri mână!
Ca un vânt ce smulge frunza din păduri,
Ca un vânt ce-nvârte uşa din ţâţână…

Mâine dimineaţă o să fim străini,
Vei privi tăcută mâine dimineaţă
Cum prin descărnate tufe, în grădini,
Se rotesc fuioare veştede de ceaţă…

Şi-ai să stai tăcută cum am stat şi eu,
Când mi-am plâns iubirea destrămată-n toamnă,
Şi-ai să-asculţi cum cornul vântului mereu
Nourii pe ceruri către zări îndeamnă.

Pe când eu voi trece sub castani roşcaţi,
Cu-mpietrite buze, palid, pe cărare,
Şi-or să mi se stingă paşii cadenţaţi –
În nisip, scrâşnită, laşă remuşcare…

Alte poezii de Nicolae Labiș.

Citește poezia Noi, nu – de Nicolae Labiş – (re)postată pe 19 februarie 2026;

Citește poezia Dacă toate astea fi-vor învăţate – de Nicolae Labiş – (re)postată pe 2 decembrie 2025;

Citește poezia Dans – de Nicolae Labiş – (re)postată pe 17 septembrie 2025;

Citește poezia Am obosit de vin, de stele – de Nicolae Labiş – (re)postată pe 9 august 2025;

Citește poezia Moartea căprioarei – de Nicolae Labiș – postată pe 25 iulie 2025;

Citește poezia Am iubit… – de Nicolae Labiș – (re)postată pe 15 iulie 2025;

Citește poezia Umanism – de Nicolae Labiș – postată pe 23 iunie 2025;

Citește poezia Uită-te – de Nicolae Labiș – (re)postată pe 24 mai 2025;

Citește poezia Noi, nu – de Nicolae Labiş – (re)postată pe 2 februarie 2025;

Citește poezia Dacă toate astea fi-vor învăţate – de Nicolae Labiş – (re)postată pe 2 decembrie 2024;

Citește poezia Dans – de Nicolae Labiş – (re)postată pe 20 septembrie 2024;

Citește poezia Am obosit de vin, de stele – de Nicolae Labiş – postată pe 2 august 2024;

Citește poezia Am iubit… – de Nicolae Labiș – postată pe 4 iulie 2024;

Citește poezia Uită-te – de Nicolae Labiș – (re)postată pe 17 mai 2024;

Citește poezia Dans – de Nicolae Labiș – (re)postată pe 23 februarie 2024;

Citește poezia Noi, nu – de Nicolae Labiş – (re)postată pe 5 ianuarie 2024;

Citește poezia Dacă toate astea fi-vor învăţate – de Nicolae Labiş – (re)postată pe 2 decembrie 2023;

Citește poezia Noi, nu – de Nicolae Labiş – (re)postată pe 7 ianuarie 2023;

Citește poezia Dacă toate astea fi-vor învăţate – de Nicolae Labiş – (re)postată pe 2 decembrie 2022;

Citește poezia Uită-te – de Nicolae Labiș – postată pe 14 noiembrie 2022;

Citește poezia Dans – de Nicolae Labiș – postată pe 7 noiembrie 2022;

Citește poezia Dacă toate astea fi-vor învăţate – de Nicolae Labiş – (re)postată pe 6 martie 2022;

Citește poezia Noi, nu – de Nicolae Labiş – postată pe 16 decembrie 2021;

Vezi și poezia Dacă toate astea fi-vor învăţate – de Nicolae Labiş – (re)postată pe 2 decembrie 2021.

Nicolae Labiș (născut la 2 decembrie 1935, Poiana Mărului, Mălini, Suceava, România – decedat la 22 decembrie 1956, București, România) a fost un poet român. Criticul Eugen Simion l-a supranumit, metaforic, „buzduganul unei generații”.

Citește și articolul MOARTEA LUI NICOLAE LABIȘ – de Stela Covaci, publicat pe 22 februarie 2012.

10 lucruri despre poetul Nicolae Labiș

Vezi și Mormântul poetului Nicolae Labiș – aflat în Ansamblul „Cimitirul Şerban Vodă – Bellu”

Pe placa de marmură sunt scrise câteva versuri din poezia „Primele iubiri”:

Pale se sting ale luncilor flori,

Mori, vegetație, suflete, mori”…

„Eu curg întreg în acest cântec sfânt;

Eu nu mai sînt, e-un cântec tot ce sînt.

___________________

Vezi și materialul despre Casa Memorială „Nicolae Labiș” din comuna Mălini, județul Suceava.

Tudor Gheorghe – Dans de Nicolae Labiș

Toamna îmi îneacă sufletul în fum…
Toamna-mi poartă în suflet roiuri de frunzare.
Dansul trist al toamnei îl dansăm acum,
Tragică beţie, moale legănare…

Ducu Bertzi – Dans (versuri de Nicolae Labiș)