Oameni singuri

Pentru oamenii cei singuri pe pământ e cel mai greu,
El – mai singur decât tine și tot singuri ea și eu.
Oameni singuri, oameni singuri, dați-mi voie să vă strig
Că primiți singurătatea ca pe-un ultim val de frig.

Nu e nimeni în odaie, numai lucruri care mor
Și tumultul de afară și uitarea tuturor
Și la masă numai umbra singularului tacâm
Suntem toți atât de singuri că abia ne mai târâm.

Boala grea a-nsingurării a intrat adânc în toți
La părinți nu vin copiii, la copii nu vin nepoți
Nu e nimeni lângă nimeni, am murit de mult și noi
Oameni singuri puși să piardă zi de zi câte-un război.

În cutiile poștale nu mai cad de mult scrisori
Doar taloanele de pensii și somații uneori
A murit și telefonul și când sună s-a greșit
Oameni singuri umplu puntea dintre pâine și cuțit.

Pentru voi aceste vorbe, pentru voi acest poem
În familia pierdutâ, cu iluzii vă mai chem
Omul singur la om singur se târăște pe pământ
Ca un sfânt dintr-o icoană spre icoana altui sfânt.

Și nici moartea care vine peste noi nu mai e grea
Decât e singurătatea care seamănă cu ea.
Oameni singuri, oameni singuri, ce vrei lume să-mi arăți?
Că ai patru miliarde de adânci singurătăți?

Alte poezii de Adrian Păunescu.

Citește poezia Să-mpărțim ce-a fost – Adrian Păunescu – (re)postată pe 30 iulie 2025;

Citește poezia Decontul final – de Adrian Păunescu – (re)postată pe 8 iulie 2025;

Citește poezia Aruncarea în valuri – de Adrian Păunescu – (re)postată pe 22 iunie 2025;

Citește poezia Adio, mamă patrie, adio! – de Adrian Păunescu – (re)postată pe 7 iunie 2025;

Citește poezia Să-mpărțim ce-a fost – Adrian Păunescu – (re)postată pe 18 iulie 2024;

Citește poezia Decontul final – de Adrian Păunescu – (re)postată pe 23 iunie 2024;

Citește poezia Aruncarea în valuri – de Adrian Păunescu – postată pe 21 iunie 2024;

Citește poezia Adio, mamă patrie, adio! – de Adrian Păunescu – (re)postată pe 4 iunie 2024;

Citește Adrian Păunescu – poezii de Paști – (re)postate pe 6 mai 2024;

Citește poezia Dacă tu ai dispărea – de Adrian Păunescu – (re)postată pe 18 aprilie 2024;

Citește poezia Analfabeţilor – de Adrian Păunescu – postată pe 27 iunie 2023;

Citește poezia Să-mpărțim ce-a fost – Adrian Păunescu – postată pe 13 iunie 2023;

Citește Adrian Păunescu – poezii de Paști – (re)postate pe 17 aprilie 2023;

Citește poezia Decontul final – de Adrian Păunescu – postată pe 25 martie 2023;

Citește poezia Adio, mamă patrie, adio! – de Adrian Păunescu – (re)postată pe 17 martie 2023;

Citește poezia Colindul gutuii din geam / Galbenă gutuie – de Adrian Păunescu – postată pe 24 decembrie 2022;

Citește poezia Ca o reverenţă, frunza – de Adrian Păunescu – postată pe 21 octombrie 2022;

Citește poezia Oameni singuri – de Adrian Păunescu – (re)postată pe 4 octombrie 2022;

Citește poezia Şoferul şi nevastă-sa – de Adrian Păunescu – (re)postată pe 18 iulie 2022;

Citește poezia Dacă tu ai dispărea – de Adrian Păunescu – (re)postată pe 28 mai 2022;

Citește și Adrian Păunescu – poezii de Paști – postate pe 25 aprilie 2022;

Vezi AICI poezia Şoferul şi nevastă-sa – de Adrian Păunescu – publicată pe 29 mai 2020.

Adrian Păunescu (născut la 20 iulie 1943, Copăceni, raionul Sîngerei, Moldova – decedat la 5 noiembrie 2010, București, România) a fost un autor, critic literar, eseist, director de reviste, poet, publicist, textier, scriitor, traducător și om politic român.

Adrian Păunescu este cunoscut mai ales ca poet — debutând în 1960 și fiind unul dintre cei mai prolifici autori români ai perioadei — și ca organizator al Cenaclului Flacăra, întrunire muzical-culturală desfășurată periodic în anii 1973–1985, de regulă în orașele mari ale României, unde artiștii promovați de poet prezentau lucrări muzicale și literare în fața unui public numeros. În cadrul cenaclului, Păunescu a încurajat cultura de masă îndrăgită de publicul tânăr, fiind tolerat până la un punct de puterea comunistă care însă l-a închis în cele din urmă; el a inventat sintagmele „generația în blugi” și „muzică tânără” pentru a-și desemna tinerii spectatori amatori ai unui stil vestimentar nonconformist, respectiv sonoritățile iubite de aceștia, ale genurilor folk și rock.

_____________________

Adrian Păunescu – Oameni singuri

Oameni singuri de Adrian Păunescu (melodie) – 4K

Oameni singuri – de Adrian Păunescu

Iris – Trenul fără naş [album Iris I 1984] versuri de Adrian Păunescu

Singurătate – poezie de Adrian Păunescu

Vă propun un tratament urgent
Și s-aveți încredere vă rog
Când nu e un alt medicament
Luați singurătatea ca pe-un drog.

Ceaiul aburește trist pe masă
Un tacâm șervetul îl apasă
N-am nevoie nici de două linguri
Doamne, cina oamenilor singuri.

Gust și eu în clipe lungi de veghe
Noaptea pernei fără de pereche
Sună telefonu-n casa goală
Doamnă, ma iertați. dar e greșeală.

Cât de dragă-mi ești singurătate
Tu mi-ești cea mai dragă dintre toate
Lacrimă în ochiul dintre ape
Căci nici umbra mea nu mai încape. …

Ștefan Hrușcă – Rugă pentru părinți (versuri de Adrian Păunescu)

Oameni singuri – de Adrian Păunescu (voce Ica Pavel)

Vasile Şeicaru – Actorul (versuri de Adrian Păunescu)

Mihai Napu – Să împărțim tot ce-a fost

Tatiana Stepa – Copaci fără pădure (versuri de Adrian Păunescu)

Nimeni nu e singur pe pământ – Adrian Păunescu (voce Daniel Nemeş)

Nimeni nu e singur pe pământ,
Cineva în grija lui îl are,
Nici cei singuri-singuri nu mai sunt
Dacă are umbră fiecare.

Singur stai în casă şi gândeşti
Că eşti singur fără mântuire,
Dar în pragul casei părinteşti
Se aude-un greierat subţire.

O scrisoare-ţi foşneste-n mâini,
Un poştaş la uşa ta mai bate,
Latră-n depărtare nişte câini,
N-ai să mai cunoşti singurătate.

Asta este boala cea mai grea,
Dar de ea instantaneu se scapă,
Când în plânsa sete, cineva
Îţi aduce un pahar cu apă.

Umbre jos şi norii sus pe cer,
Cai păscând şi soarele în scăpat,
Om stingher în drum spre om stingher

Nimeni nu e singur pân’ la capăt.