Toamna, trimisul

În lunca unde visam visul în care te cunoşteam cu sabia descriind
Paradisul a venit, într-o seară,
Trimisul.

Iată-i umbra pe lacuri,
prin pădurea veche de veacuri.
O, prefăcutul cocon,
coturnii şi masca de histrion.

Luna-l bătea, lumina-l scălda, natura de aur era purpura-i grea.
Caligrafia şi veşted sigiliul ce-nseamnă.
Trimisul acesta nu-i altul, e
Toamna.

În lunca unde-mi spunea, mai an,
turtureaua duiosu-i roman,
acum îmi aduc adieri singuratice
doar boarea cucutei socratice.

Alte poezii de Emil Botta.

Emil Botta (născut la 15 septembrie 1911, Adjud, Putna, România – decedat la 24 iulie 1977, București, România) a fost un poet, prozator și actor român. Este absolvent al Academiei Regale de Artă Dramatică din București (1932).

______________________

Rezistenţa prin cultură – Emil Botta

Actorul și poetul Emil Botta, în 1969, la TVR

Emil Botta – EGALII CU ZERO

„Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Recită Emil Botta, înregistrare Radio

Sara pe deal buciumul sună cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plâng, clar izvorând în fântâne;
Sub un salcâm dragă, m-aștepți tu pe mine.

Nicu Alifantis – Vino (Versuri: Emil Botta)

Să fiu amurgu-aş vrea,
S-aştept sfâşiat la ferestre…
Dragostea mea s-aştept,
Să îţi aprind obrajii
Cu nebuna-mi pară
Şi să plec apoi
Când se face seară.

Vino, să mergem, vino,
Ne-aşteaptă florile toate,
Să trecem, vino.

Primeşte câmpia,
E un dar ce-ţi fac,
Muntele-n omagiu
Şi codrii ce tac