Motto: Când văd proștii locuind în cele mai strălucitoare palate, înțeleg de ce Diogene locuia într-un butoi. – Traian Demetrescu

Frunze de toamnă

Pică frunzele de toamnă,
Scuturate de furtună,
Şi picând ca o ninsoare
Fac pământului cunună.

Melancolic, prin fereastră,
Mi-arunc ochii către ele,
Şi privindu-le le-asamăn
Cu iluziile mele…

Alte poezii de același autor.

Vezi și poezia Călugărul din vechiul schit – de Traian Demetrescu – (re)publicată pe 12 octombrie 2020.

Vezi și poezia Gând de toamnă – de Traian Demetrescu – publicată pe 21 noiembrie 2021.

Traian Demetrescu, pe numele său complet Traian Rafael Radu Demetrescu, cu pseudonimul literar Tradem, care semna ocazional şi Traian Demetrescu-Tradem) (născut la 3 noiembrie 1866, Craiova – decedat la 17 aprilie 1896, București) a fost un poet presimbolist.

Vezi și articolul CASA POETULUI TRAIAN DEMETRESCU, CRAIOVA

__________________

Jean Moscopol – Călugărul din vechiul schit (versuri de Traian Demetrescu)

Călugărul din vechiul schit
O zi la el m-a găzduit
Şi de-ale lumii mi-a vorbit
Şi de amor, şi de iubit

Şi când să plec, l-am întrebat
Ce dor ascuns l-a îndemnat
Să-şi ducă viaţă-ntre sihaştri
El mi-a răspuns: „Doi ochi albaştri!”

Tudor Gheorghe – Idilă (versuri de Traian Demetrescu)

Se bucură pomii de floare…
E cald și senin…
Și berzele vin…
Și prispa e plină de soare.

Sub streașina veche și-naltă
Sunt cuiburi – și-n ele
S-ascund rândunele…
Și vântul aleargă pe baltă…