Motto: Un oraş este produsul viu al mâinii şi minţii umane, reflectând istoria omului, zbaterea lui pentru libertate, creativitate, genialitate – şi egoismul şi erorile sale. – Charles Abrams.

Scurt pe 2 și 1/4: Așa ceva se poate întâmpla oriunde. Și oricând. Numai că – din respect pentru profesia căreia ne-am dedicat întreaga viață profesională – avem obligația morală de a ne aține în calea lupilor. Chiar dacă suntem doar niște drumeți prin viață și a nu te împotrivi nedreptății, s-a dovedit a fi mult mai comod și mai profitabil pentru mulți dintre noi. Iar Inspectoratele școlare județene trebuie să-și justifice existența prin rezistența constantă pe care ar trebui să o manifeste față de astfel de fapte care au un pronunțat iz penal. Atitudini de aparentă neimlicare, care nu fac altceva decât să le diminueze credibilitatea până spre zero, justificând cererile unor politicieni de a fi desființate. Pentru că s-a dovedit că nu-s altceva decât niște executante fidele a comenzilor politice venite de sus, devenind o simplă curea de transmitere a acestora. 

Omul fără învățătură e ca pământul fără udătură!

I. A. Unul din punctele forte ale discursului public al lui MIRCIA GUTĂU îl reprezintă declaraţiile sale – repetate până la saturaţia unui electorat doar aparent preocupat de  asemenea poveşti – referitoare la interesul constant pe care-l manifestă primarul pentru asigurarea stării de bine a învăţământului vâlcean. Obiectiv pentru care – ne spune acesta, cu aproape toate vorbele pe care le poate stâlci – nu precupeţeşte niciun efort şi niciun firfiric din cei publici. Şi faptele-i de până acum dovedesc cu prisosinţă că nu doar le spune, ci le şi face: a vrut parcuri publice în tot locul, zis şi făcut: a luat Parcul Dendrologic, vreo… 4.900 de m.p., unde îşi făceau practica elevii Liceului Tehnologic Forestier şi s-a pus pe amenajat un parc public, pe care l-a… externalizat (vezi AICI)! În documentele oficiale ale Primăriei, acel teren figurează ca fiind parcul… de „lângă” Liceul Forestier!

Iată-l AICI pe Gutău Mircia, flancat de… nevorbitoarea Preda Maria-Carmen (pe atunci viceprimar al municipiului, pe care o și puteți auzi în premieră: de la min. 4;40 la min. 5;16), inaugurând Parcul de la Liceul Tehnologic Forestier

Apoi a pus ochii pe un spaţiu din incinta Colegiului Național de Informatică „Matei Basarab” (tot vreo… 5.000 de m. p., pe care, de câte ori are ocazia, îl numeşte nonşalant liceul pedagogic!) şi a mai pus de-un parc! Și tot prin răşluirea unui teren al unei unităţi şcolare din oraş! Parc care a fost inaugurat pe 7 septembrie 2018.

Parcul amenajat pe un teren luat de la C. N. de Informatică „Matei Basarab” din Râmnicu Vâlcea.

Terenurile de sport, amenajate „la cererea iubitorilor de sport din zona Nord” (teren de fotbal, teren de handbal, teren de volei, pistă de atletism, instalaţie de iluminat nocturn), realizate pe un spațiu luat din imobilul deținut de C.N. de Informatică „Matei Basarab”.

Mâna care nu știe să scrie dă vina pe creion!

Deoarece în campania electorală din 2016 a promis că o să facă în Ostroveni un Centru medical de urgenţă, Gutău a ginit din vreme Căminul-internat al Liceului Tehnologic Ferdinand I şi l-a atacat concertat. Numai că ministrul de atunci al educaţiei nu şi-a dat avizul conform pentru schimbarea destinaţiei acestuia, recomandându-i primarului să revină în toamna anului 2017 cu o nouă solicitare oficială. Grăbit din cale afară să-și țină promisiunea, primarul a demarat operaţiunea de schimbare a destinaţiei Căminului, transformându-l în locuinţe sociale (la etaje) şi în promisul Centru de urgenţă (la parter), iar prin hotărâri ale Consiliului local a alocat bani publici pentru concretizarea acestui angajament electoral al său.

Ce să mai spunem despre avântul pe care l-a luat Gutău – care nu se ştie încă unde, cum, când şi dacă o să-l… ducă pe inițiator – pentru desfiinţarea Liceului Tehnologic Oltchim. Subiect fierbinte, despre care am scris… in extenso de mai bine de  3 (trei) ani. Și încă nu s-a întâmplat… nimic! Parcă am fi făcut-o în pustie! Iar instituțiile statului, abilitate cu cercetarea elementelor constitutive ale unor (prezumate) fapte penale, parcă dorm în post.

B. Pe lângă cele doar câteva astfel de fapte, enumerate anterior de noi, din mult mai multele-i reușite „antieducaţionale” de până acum, în relaţia lui Gutău cu unităţi şcolare din învăţământul preuniversitar vâlcean, prin anul 2017, ne-am permis să îi solicităm/ sugerăm public ca să facă o curte pentru elevii Şcolii Gimnaziale „Take Ionescu”. Şcoală care avea 1.100 (o mie şi o sută) de elevi şi niciun metru pătrat de curte, liber de construcţii! Cum nu mai avea nici Liceul Tehnologic „H. Coandă” (între timp desființat tot de către Gutău)!

Atât a mai rămas din curtea școlii Take Ionescu din Râmnicu Vâlcea (în stânga – se vede Terenul de sport)!

După demantelarea localului fostei grădiniţe Donca Simo, spaţiul astfel obţinut  a fost folosit pentru lărgirea străzii care o desparte de Şcoala cu ceas, strada C-tin Brâncoveanu devenind dintr-o stradă cu două benzi una cu… patru! Din care două, câte o bandă pe fiecare sens, au devenit locuri de parcare pentru autoturismele celor din Primărie, Parchet etc. Sugestie pe care i-am făcut-o și d-nei Andra Bică, inspectorul şcolar general de atunci, cerându-i să facă instituţional această propunere primarului Mircia Gutău, explicându-i necesitatea de a se folosi de această ocazie. A admis oportunitatea sugestiei noastre, care venea în întâmpinarea soluţionării unei nevoi stringente de spaţiu/ teren pentru această şcoală, dar a exprimat rezerve în legătură cu necesitatea implicării inspectoratului.

De ce se impune reluarea acestui demers!? Foarte simplu de înțeles: deoarece Gutău continuă să fie și acum – după câștigarea alegerilor din toamna anului 2020 – un fel de…  factotum în urbea noastră patriarhală. Pentru că în actuala conjunctură politică, (în care azi se ceartă, mâine se împacă, poimâine se ceartă iar etc. etc. cu majoritatea din Consiliul local), s-a dovedit că asemenea inițiative pot să-i aparțină doar primarului. Pentru că și majoritatea…bleagă (!) din Consiliul local al Râmnicului – constituită din 9 consilieri PNL și 3 din partea USR – nu prea știe ce caută pe acolo, lipsindu-i cu desăvârșire expertiza în problemele specifice domeniului educațional. Care are o legislație stufoasă, insuficient cunoscută de către cei responsabili. Cum nici sporul de frumusețe feminină din actuala echipă a I.Ș.J. Vâlcea nu a contribuit la starea de mai bine a învățământului vâlcean, cel puțin din acest punct de vedere!

Cât timp i se va permite lui Gutău să facă doar ce-l duce / taie pe el capul prin unitățile de învățământ, câtă vreme instituția educațională județeană nu are nicio reacție adecvată, în încercarea de impunere a respectării legislației din domeniul educațional și de apărare a integrității imobiliare a acestora, prea multe speranțe nu mai există. Asta și pentru că obediența deplină, manifestată prin îndeplinirea fără crâcnire a poruncilor date de cei care fac numirile în aceste funcții, (încă exclusiv… politice!) continuă să fie regula și nu excepția.

Despe ofensiva permanentă pornită de Gutău împotriva unităților școlare din municipiul de reședință al județului Vâlcea vezi articolul Din 2016 DADDY’S BACK și la Vâlcea! Pentru multe școli – întoarcerea lui GUTĂU – a însemnat ce-i mai rău! (I) – publicat pe 23 septembrie 2020. În care am prezentat câteva din faptele antieducaționale mai vechi ale numitului primar, comise în mandatele anterioare ale acestuia.

În context poate fi (re)văzută și Anexa la Omec nr. 5.819/25 noiembrie 2016 privind aprobarea procedurii de elaborare a avizului conform pentru schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi condiţiile necesare acordării acestuia (în vigoare din 13.XII.2016), ale cărei prevederi, aplicabile în fiecare din aceste spețe, au fost sistematic eludate de către Gutău, dacă nu încălcate de-a dreptul (și de-a stângul)! Planuri pentru a căror realizare l-a introdus în schemă și pe Florian Marin, prefectul PSD de Vâlcea (între anii 2017-2019).

Rădăcina învățăturii e amară, dar rodul ei e dulce!

C. Numai că fiecare dintre aceștia – Gutău Mircia, Bică Andra / Andreianu Mihaela etc. – ar fi trebuit să ştie că exista și există un act normativ Normele de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.955 din 18/10/1995 (publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 59 bis din 22 martie 1996), cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează acest delicat domeniu. Ale cărui prevederi nu sunt facultative! Emiterea acestui act a fost determinată, printre altele, de necesitatea respectării dispoziţiilor legale în vigoare privind „asigurarea sănătăţii populaţiei, dispoziţii obligatorii pentru unităţile publice şi private, precum şi pentru întreaga populaţie”, cu precizarea că Normele de igienă aprobate prin acest ordin „sunt obligatorii, potrivit legii, pentru toate unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, din sistemul public şi privat” (art. 2). Cu ducerea la îndeplinire a prevederilor Normelor au fost împuternicite unele instituţii: „direcţia generală a medicinii preventive şi promovării sănătăţii, celelalte direcţii din Ministerul Sănătăţii, direcţiile sanitare judeţene, inspectoratele de poliţie sanitară şi medicină preventivă, precum şi ministerele cu reţea sanitară proprie, în colaborare cu Ministerul Învăţământului şi cu structurile sale teritoriale” (art. 5). Instituții care, în timp, nu au făcut nimic pentru a impune respectarea lor! Nerespectarea Normelor de igienă „atrage răspunderea disciplinară, administrativ-contravenţională, materială, civilă ori, după caz, penală a persoanelor vinovate de abaterile săvârşite, potrivit legii” (conform dispoz. art. 3). 

D. 1. În Anexa la Ordin s-a prevăzut că amplasarea unităţilor pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor „se va face cu respectarea normelor privind protecţia sanitară faţă de nocivităţi – în zone ferite de surse de poluare a atmosferei şi de zgomote, în afara arterelor de mare circulaţie – având orientarea ferestrelor sălilor de grupă sau de clasă şi ale amfiteatrelor spre sud, sud-est, sud-vest, est sau vest, în funcţie de zonele climatice. Între clădirea unităţii şi accesul în curtea acesteia va fi prevăzut un spaţiu verde cu lăţimea de minimum 25 m, cu rol şi în reducerea influenţei zgomotului stradal.” (art. 3 alin. (1)). Lucru care era valabil pentru aproape toate construcțiile – cu destinație educațională – realizate în anii comunismului!

Nerespectarea acestor prevederi a făcut ca o clădire a şcolii fanion a învăţământului primar şi gimnazial vâlcean – Școala Gimnazială „Take Ionescu” – să fie delimitată de două artere de circulaţie pe cele două laturi mari ale sale, cea dinspre vest și cea dinspre nord. Ca să nu mai vorbim de existenţa unui spaţiu de doar 1-1,5 metri între fiecare din aceste laturi ale clădirii şi gardul împrejmuitor al acesteia (dinspre fiecare din aceste străzi).

2. Actul normativ invocat prevede ca „terenul aferent unităţilor pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor trebuie să permită desfăşurarea în aer liber a activităţilor copiilor şi tinerilor, asigurând pentru aceasta:

• – minimum 20 m² pentru un copil antepreşcolar sau preşcolar;
• – între 10 şi 50 m² pentru un elev, pe tură, în funcţie de factorii geografici, de mediu (urban, rural) şi de specificul unităţii (cu sau fără internat şi cantină)” (art. 3 alin. (3)).

Un calcul simplu ne permite să aflăm care ar fi necesarul de teren care „să permită desfăşurarea în aer liber a activităţilor copiilor” din fiecare școală din oraș / județ / țară. În ce o privește, Școala Gimnazială Take Ionescu nu dispune decât de un teren subdimensionat de sport şi de un ţarc de vreo… 40 de metri pătraţi! Atât şi nimic mai mult (vezi fotografia de mai sus)!

Precizăm că această situaţie este valabilă pentru majoritatea unităţilor şcolare din municipiu (grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, licee şi colegii) din terenul cărora, în timp, gura hulpavă a administraţiei publice locale gutăiene a muşcat adânc, smulgând hălci întregi, a căror destinaţie a fost schimbată. Dar asta se pare că nu mai interesează pe nimeni în ziua de astăzi, având în vedere goana de nestăvilit după teren liber de construcții! Teren care este bun la toate, mai ales pentru cei care își permit să-l obțină prin încălcarea tuturor normele legale. Pe care nu-i „vede” nimeni dintre aceia care există pentru a-i „vedea” și pedepsi pe cei care nu respectă norma.

Este proba de foc pe care a picat-o cu brio Mircia Gutău, care nu a dovedit faptul că ar fi preocupat cu prioritate de respectarea normelor privind protecţia sanitară faţă de nocivităţi a locuitorilor urbei şi nu de agravarea stării de poluare a unor şcoli în care învaţă copiii vâlcenilor. Degeaba a detaşat teren din spaţiul unor unităţi şcolare pentru a realiza parcuri publice dacă, pe de altă parte, a asfixiat cu bună ştiinţă copiii plimbăreţilor prin acele „parcuri”!

La un car de învățătură e bună și o lingură de minte!

3. Considerăm că se impune ca instituţiile care au menirea să-i protejeze pe cetăţeni, nominalizate la art. 5 al Ordinului ministrului sănătăţii (chiar dacă, în timp, unora dintre ele li s-a schimbat titulatura) să verifice dacă Normele de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor sunt respectate în litera şi spiritul lor; iar în cazul în care vor constata încălcarea flagrantă a acestora, să dispună aplicarea tuturor măsurilor coercitive legale.

4. Se impune, de asemenea, activarea, de îndată, a Inspectoratului Şcolar judeţean Vâlcea, aflat în continuare într-o nesănătoasă stare de adormire și sub zodia nefastă a politicienilor locului. În loc să facă doar politică educaţională, prin atitudini reverenţioase în exces, și actuala conducere a instituţiei a pășit pe calea – aparent lesnicioasă a – slujirii intereselor punctuale ale mărimilor vremelnice ale zilei. Din care, nu puţine, vizează imobilele (terenuri şi clădiri) ale unităţilor şcolare din municipiu/ judeţ. Pentru schimbarea destinaţiei cărora Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar nu ar trebui să-şi dea avizul conform, cu uşurinţa cu care a continuat să o facă!

E. Să mai clarificăm o confuzie (voită!?) a d-lui Mircia Gutău, pe care acesta o face ori de câte ori are ocazia să mai arunce câte un cataroi înspre sistemul de învăţământ vâlcean, atunci când afirmă răspicat şi acuzator: „noi plătim căldura şi iarna şcolile stau cu geamurile deschise!”

Precizăm că această… gingaşă problemă este reglementată de prevederile art. 9-10 din Norme.

La art. 9 s-a prevăzut că pentru prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de disconfortul termic, îndeosebi în sezonul rece, „se vor asigura următoarele condiţii ale regimului de încălzire”:

• „oscilaţiile de temperatură din interiorul încăperilor nu vor depăşi 2⁰ C pe perioada în care copiii şi tinerii se află în încăperile respective” (lit. a));
• „diferenţele dintre temperatura încăperilor destinate activităţii sau odihnei copiilor şi cea a anexelor (coridoare, vestiare ş.a.) nu vor depăşi 2⁰ C pentru unităţile de antepreşcolari şi preşcolari şi 3⁰ C pentru unităţile şcolare…” (lit. b));
• „în anotimpul cald, pentru evitarea supraîncălzirii încăperilor, se vor folosi mijloace de reducere a însoririi directe şi metode de intensificare a ventilaţiei” (lit. e)).

La art. 10 s-a prevăzut că:

• „toate încăperile destinate copiilor şi tinerilor vor fi ventilate natural. Mijloacele de ventilaţie trebuie să asigure o primenire a aerului de cel puţin 1,5 schimburi de aer pe oră în încăperile de grupă din unităţile pentru antepreşcolari şi preşcolari, 3 schimburi pe oră în sălile de clasă şi de cursuri pentru elevi şi 5 schimburi pe oră în grupurile sanitare. Eficienţa ventilaţiei se va aprecia prin metode de laborator: nivelul aeromicroflorei (alin. (1));
• „Viteza curenţilor de aer din încăperile destinate copiilor şi tinerilor nu va depăşi 0,3 m/s” (alin. (2));
• „ventilaţia prin deschiderea ferestrei se va realiza în aşa fel, încât să se evite disconfortul termic şi să se asigure înlăturarea continuă a aerului viciat” (alin. (3));

Pentru asigurarea unei ventilaţii naturale permanente,

• „oberlihturile vor avea o suprafaţă totală de cel puţin 1/50 din suprafaţa încăperii; sensul de deschidere a acestora va fi spre interior şi în sus” (alin. (4));
• „Încăperile destinate copiilor şi tinerilor se vor ventila în pauzele din timpul programelor de activitate prin deschiderea ferestrelor. În aceste perioade copiii vor părăsi obligatoriu încăperea.” (alin. (5)).

Să recapitulăm, înainte de testarea finală a tuturor celor responsabili, în legătură cu însușirea acestor cunoştinţe:

• în anotimpul cald trebuie folosite „metode de intensificare a ventilaţiei”;
• toate încăperile, indiferent de anotimp, se ventilează natural, fiind calculate şi schimburile de aer/oră pentru diferite tipuri de încăperi frecventate la şcoală de copii;
• ventilaţia naturală – prin deschiderea ferestrei – trebuie să fie permanentă (prin utilizarea oberlihturilor);
• ventilarea naturală a încăperilor destinate copiilor se face şi în „pauzele din timpul programelor de activitate prin deschiderea ferestrelor”, timp în care „copiii vor părăsi obligatoriu încăperea”.

Câteva întrebări (dintr-un posibil test virtual) pe care le adresăm public diriguitorilor şefi ai acestor instituții – primarul Gutău Mircia şi inspectorul școlar general Andreianu Mihaela, fiind conştient că nu vor găsi, în timp util, răspunsurile corecte care să le asigure… promovarea:

1. Unde se duc (unde sunt evacuaţi) toţi copiii atunci când – în fiecare pauză dintre ore – trebuie să părăsească obligatoriu încăperile, pentru a asigura aerisirea naturală a acestor spaţii prin deschiderea ferestrelor!?

• ce facem cu prichindeii!? Ne facem că-i evacuăm din clase şi-i ţinem pe toţi pe coridoare, care trebuie să fie aerisite şi ele!? Că în majoritatea unităților de învățământ nu mai există… curtea școlii!
• sau îi evacuăm şi-i supraveghem în curtea (inexistentă a) şcolii!? Şi nu este doar cazul arhicunoscut al Şcolii cu ceas!

2. Care sunt metodele de „intensificare a ventilaţiei folosite pentru evitarea supraîncălzirii încăperilor” în care anual, în liceele tehnologice din municipiu, se desfăşoară activităţi cu elevii până la mijlocul lunii iulie!?

3. Câţi bani a alocat primăria, în fiecare din ultimii 4-5 ani, pentru dotarea acestor unităţi şcolare cu mijloace de intensificare a ventilaţiei în anotimpul cald? Și ce astfel de mijloace au fost achiziţionate până acum (frunze de palmier cu mânuitorii lor umani cu tot etc.)!?

Modificările intervenite prin acte normative, emise în timpul actualei pandemii, nu schimbă datele problemei, atâta vreme cât se pare că ne încadrăm în parametrii revenirii treptate la normal.

Învățătura este cea mai bună avuție!

Dându-și acordul pentru realizarea rășluirii unor spații școlare de către administrațiile publice locale – indispensabile pentru bunul mers al activității educaționale – așa-zișii oameni ai școlii, fie au dovedit o crasă necunoaştere a legislaţiei, fie au ignorat-o / încălcat-o cu nonşalanţă! Din două una, tertium non datur!

Pentru care, şi unii şi alţii, ar trebui să răspundă în faţa legii. Deoarece prevederi ale Legii nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare, fac vorbire despre faptul că „siguranţa în unităţile de învăţământ se realizează sub coordonarea prefectului…” (art. 1). La nivelul fiecărui judeţ, sub coordonarea prefectului şi aprobat de către acesta, trebuie să fie elaborat – de către reprezentanţi ai inspectoratului şcolar, ai inspectoratului judeţean de poliţie, ai inspectoratului de jandarmi judeţean şi ai autorităţii publice locale – Sistemul-cadru de asigurare a protecţiei unităţilor şcolare, a siguranţei elevilor şi a personalului didactic (cf. art. 2). Trimestrial, aceiaşi factori trebuie să „analizeze modul în care se asigură protecţia unităţilor de învăţământ” (art. 6), iar în conformitate cu dispoziţiile art. 3 „în fiecare unitate şcolară, consiliul profesoral, cu consultarea consiliului reprezentativ al părinţilor, emite un Regulament de ordine interioară, cu precizarea condiţiilor de acces în şcoală al profesorilor, elevilor şi al vizitatorilor”, document care trebuie să fie pus la dispoziţia poliţiei şi jandarmeriei!

Nu întâmplător, această lege a prevăzut, ca la solicitarea consiliului de administraţie al şcolii, consiliul judeţean/ local să aloce „resurse financiare pentru realizarea împrejmuirilor, securizarea clădirilor de învăţământ, pentru iluminat şi pentru alte măsuri prin care creşte siguranţa unităţilor şcolare.”

Ce o fi scriind în aceste regulamente ale Liceului Tehnologic Forestier, C. N. de Informatică, Liceului de Arte etc., despre accesul tuturor celor care, indiferent de zi sau de oră, vor dori să se plimbe prin parcurile publice (despre care se pretinde că fac parte – în continuare – din… curțile acestor şcoli!)?  În ce condiţii se permite accesul cetăţenilor în incinta unei unităţi școlare, pentru a se plimba prin parcul… public!? Pentru că – ce mai la deal la vale – aceste spații au fost luate de la unități școlare viabile, care au un număr mare de elevi! Spre exemplu, C.N de Informatică „Matei Basarab” are înscriși peste 2.000 de elevi!

Pe de altă parte, prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, personalul didactic dintr-o unitate şcolară are dreptul la securitate; în conformitate cu prevederile art. 272 alin. (1): „Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării activităţii didactice de nicio autoritate şcolară sau publică”. Iar „Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control, au obligația de a respecta atribuţiile prevăzute în fişa postului”, printre care se află şi obligaţia adoptării tuturor măsurilor necesare pentru a proteja salariaţii şi elevii aflaţi în activitate în incinta unităţii (art. 275 alin. (2))! Cu atât mai greu este de înţeles atitudinea slugarnică a tuturor celor care (directori de şcoală, membrii ai consiliilor de administraţie, inspectori şcolari, profesori care fac parte din asemenea organe de conducere etc.), prin încălcarea atribuţiilor lor legale, au ales calea lesnicioasă de a nu se opune intenţiilor buldozeristice ale primarului Gutău! Sau ale altor astfel de primari din țară.

Iar prefectul judeţului, indiferent de gradul mare de îndatorare pe care-l are pentru ungerea sa în această funcţie, trebuie să se achitate de răspunderea care-i revine, atacând în contencios administrativ astfel de hotărâri ale vreunui consiliu local, prin care se permite accesul în incinta unei / unor unităţi şcolare a tuturor neaveniţilor! În condiţiile în care El, prefectul, răspunde de elaborarea/ aplicarea/ aprobarea întregului complex de măsuri pentru asigurarea protecţiei unităţilor şcolare şi a siguranţei elevilor şi salariaţilor acestora! Ori, ei ce fac? Procedând astfel, deschid larg porţile unei / unor unităţi de învăţământ, permiţând accesul neîngrădit al tuturor celor… nechemaţi! Chiar dacă (aparent) o fac prin… nebăgare de seamă!

Să nu știe staff-ul unui prefect că fapta constând în „pătrunderea, cu încălcarea normelor legale de acces, în sediile  autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor publice, instituţiilor de învăţământ şi spaţiilor aparţinând acestora, indiferent de destinaţia lor, …. ori refuzul de a le părăsi la cererea organelor de ordine”, constituie contravenţie, „dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni” (cf. preved. art. 2, pct. 13 din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare)!? Sau că „desfacerea, comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în locurile publice, la intrarea în curţile şi în interioarele lor, cum sunt: …. centre de plasament al minorilor, unităţi şi instituţii de învăţământ şi educaţie… pe trotuarele sau aleile de acces ale acestora” este tot contravenţie…. (Ibidem, pct. 21) etc.!?  Că doar pentru asta Prefectul este reprezentantul administraţiei publice centrale în teritoriu, ca să asigure respectarea legalităţii, nu ca să asiste pasiv și/ sau să gireze încălcarea acesteia!

Se impune să facem o sumară trecere în revistă a dispoziţiilor legale (în vigoare până în anul 2011 şi după), referitoare la schimbarea destinaţiei/înstrăinarea unor spaţii aparţinând bazei materiale a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat:

Din data de 09 februarie 2011, în speţă sunt aplicabile prevederile art. 112 alin. (1)-(2) şi (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care dispun că: schimbarea destinaţiei bazei materiale a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se poate face „de către autorităţile administraţiei publice locale, numai cu avizul conform al ministrului educaţiei… În caz contrar, actele de schimbare a destinaţiei bazei materiale sunt nule de drept, iar fapta constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale”.

Din 1 februarie 2014, ca urmare  a intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, alin. (6) al art. 112 a fost modificat şi s-au adăugat alte două alineate:

• la alin. (7) s-a prevăzut: „Încălcarea dispoziţiilor alin. (6) (adică, schimbarea destinației bazei materiale… fără să existe avizul conform al ministrului educației, n. n.) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă”,
• iar prin alineatul (8) s-a dispus că „actele de schimbare a destinaţiei bazei materiale efectuate cu încălcarea dispoziţiilor alin. (6) sunt nule de drept”.

Situaţii de nedorit, în care se află primarul municipiului Râmnicu Vâlcea, precum şi unii dintre aceia prin intermediul cărora îşi transpune în viaţă planurile de dezafectare a învăţământului local.

Asemenea acorduri (date de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar şi de CA-urile unor unităţi de învățământ), prin care s-a admis schimbarea destinaţiei bazei materiale a unor şcoli (terenuri şi clădiri), s-au făcut şi cu votul unor profesori. Unii având calitatea de consilieri locali (precum d-na prof. Dobrete Florentina–Adina, fost inspector şcolar pentru implementarea descentralizării instituţionale, fost și actual consilier local PSD, sau dl prof. Pană Cătălin, fost consilier local pe lista PER a primarului Gutău, fost director al C. N. „Mircea cel Bătrân”), alţii fiind membri ai C.A.-urilor din şcoli.

În ce-l privește, prin asemenea fapte ignobile, Gutău Mircia nu a reușit să probeze că este preocupat cu adevărat de prezentul și viitorul vâlcenilor. Și de mai binele copiilor acestora. Pentru că nu declarațiile sale ditirambice și sforăitoare – referitoare la binele făcut prin rășluirea unor bunuri ale unităților de învățământ (terenuri și clădiri), sau despre mutarea acestora la periferia târgului – sunt cele care-i vor asigura un loc în istoria învățământului vâlcean.

ŞI NICI „PARCURILE” CU CARE ARE INTENŢIA DE A UMPLE PÂNĂ LA REFUZ UN ORAŞ PE CARE ADMINISTRAȚIA SA L-A GOLIT DE OAMENI!

Revenind la cestiune, trebuie să ne referim la ultima faptă gutăiană – din cele de până acum (!) – de încălcare flagrantă a legislației școlare! Este vorba de… inaugurarea de către Gutău a altui „parc”, realizat tot prin externalizarea unui teren care aparținea unei unități școlare din municipiu. Este vorba de… Liceul de Arte „V. Giuleanu”, beneficiarul imobilului (teren și construcții) care a aparținut – până pe 31 august 2018 – desființatului liceu Henri Coandă! Faptă de fală pentru Gutău, față de care actuala conducere a I.Ș.J. Vâlcea nu a avut niciun fel de reacție de… apărare a integrității spațiilor acestei unități școlare! Mare minune ca să nu susțină înfăptuirea acestor idealuri ale lui Gutău, pentru că altfel nu se poate justifica această inexplicabilă tăcere instituțională! Cine știe, poate că la următoarea inaugurare a vreunui „parc”, realizat într-un alt spațiu detașat din incinta unei unități școlare vâlcene, să nu le vedem pe lideresele liberale actuale ale învățământului ținând de capetele unor panglici, trăgându-se în poz(n)e cu primarele Gutău Mircia!

Lacom la bogăție și sărac la minte!

Vezi povestea inaugurării Parcului din incinta Liceului de Arte, spusă de Gutău Mircia: ultima sa minune peisagistică!

Urmați-mă, poftiți la școală! Nu la cursuri, ci în… parcul din curtea școlii! 

 Zona verde din incinta / fața școlii, aflată între clădirea școlii și strada H. Coandă, reprezenta „spaţiul verde cu lăţimea de minimum 25 m, cu rol  în reducerea influenţei zgomotului stradal.” Spațiu verde care – ca și în celelalte cazuri – a fost detașat din imobilul funciar al școlii, permițându-se popularea sa cu persoane străine, care au astfel acces până sub geamurile sălilor de clasă.

Nu mai poate să mănânce, da nu se-ndură să plece!

Ispravă care a fost postată de GUTĂU pe contul său de Facebook, pe 14 mai 2021, fiind însoțită de un text apologetic: „Miercuri, 12 mai, am inaugurat cel mai nou parc al municipiului, amenajat în faţa sediului Liceului de Arte „Victor Giuleanu” de pe strada Henri Coandă. Noul spaţiu de recreere deschis tuturor locuitorilor din cartierul Nord (de ce doar celor din… cartierul Nord!? n. n), însumează peste 1.600 mp de gazon şi mai mult de 2.000 de flori care, prin grija Pieţe Prest SA, au luat forme dintre cele mai atractive şi inedite: note muzicale, cheia Sol, fluturi etc. Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea are în derulare la acest moment amenajarea a încă trei mari parcuri în Râmnic – ”Ştirbei Vodă”, ”Nord” şi ”Ostroveni”, toate urmând să fie realizate prin finanţări europene nerambursabile.” 

DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!

Iar până atunci, vorba lui Caragiale…

Să fiţi sănătoşi şi veseli!

ŢINEŢI APROAPE!

– Va urma –

TIBERIU M. PANĂ

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului, se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea în lead a sursei și cu link activ către pagina acestui articol. Nerespectarea acestor condiții constituie o încălcare a prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare.

_____________________________________

Sursa foto copertă.

Oberlicht, oberlihturi, s. n., Deschidere în partea de sus a unei ferestre sau a unei uși, servind la iluminarea sau la aerisirea unei încăperi. Porțiune din partea de sus a unei ferestre sau a unei uși, care are deschidere separată.

Taxi – Ca ei

Melodie dedicată „cu profundă repulsie și nedisimulată ură, tuturor celor responsabili. Tuturor.” 

Cheloo – Statul e târfa cu care ești obligat să te-nsori

Las Fierbinți – Prefectul este nemulțumit de parcul de distracții

Las Fierbinți – Prefectul și Primarul.

_____________________________________________