Doina (Tatăl meu Rusia) ! de cincisprezece ani nu ştiu, nu ştiu nimic de tine, Tată, stai tot în casa-n care-am stat copil în vîrsta fermecată, stai tot în casa-n care crunt îmi loveai trupul cu centura? val roş de sînge şi acum tot îmi mai podideşte gura ! ! sărutu-ţi mîna, Tată bun, sărutu-ţi …

Continuă să citești Doina (Tatăl meu Rusia) – de Cezar Ivănescu