Clipa cea lentă – de Emil Brumaru

Clipa cea lentă Fără-ndemn intrăm în toamna Cântecului plin de frică. Nicio aripă de înger Aerul nu-l mai despică. Mâna spre pământ se lasă, Pipăie-ntre ierburi rana Larg deschisă. De sub pietre Şerpi clociţi prelingu-şi zeama Ce-o sorbim c-o poftă veche Până mintea ni se strică. Fără rost intrăm în toamna Sufletului plin de frică... …

Continuă să citești Clipa cea lentă – de Emil Brumaru

Haina mai mult este privită decât persoana cinstită – de Anton Pann

Haina mai mult este privită decât persoana cinstită Nastratin Hogea odată fiind la nuntă chemat, Se duse în haine simple, ca sărac biet îmbrăcat; Nuntaşii astfel văzându-l nici în seamă nu-l băga, Ci pe cei cu haine scumpe să trateze alerga; Şi după ce aşezară la masă pe toţi frumos, Îl puseră şi pe dânsul …

Continuă să citești Haina mai mult este privită decât persoana cinstită – de Anton Pann

Cheia – de Ştefan Augustin Doinaş

el nu ştia ce broască are cheia dar era domn aşa se prenumea el deschidea şi închidea de-aceea a vrut s-o vâre şi-n urechea mea el era tare dornic să deschidă - e cheia viselor! l-am lămurit am mai păstrat sub ea ca-ntr-o firidă partea din mine care n-a murit el nu ştia deloc virtutea …

Continuă să citești Cheia – de Ştefan Augustin Doinaş

NOIEMBRIE 2025 – sumar al activității mele de blogger

Motto: Singura modalitate prin care poți face lucruri extraordinare este să iubești ceea ce faci. - Steve Jobs Aniversare fericită cu WordPress.com! M-am înregistrat pe WordPress.com în urmă cu 7 ani și 8 luni. În acest timp am avut peste 1.038.800 de vizualizări! Am publicat 2.342 articole, cu 3.623 comentarii   Să începem cu sumarul actualizat al …

Continuă să citești NOIEMBRIE 2025 – sumar al activității mele de blogger

Dacă toate astea fi-vor învăţate – de Nicolae Labiş

     2 decembrie 1935 - 2 decembrie 2025 - 90 de ani de la nașterea poetului Nicolae Labiș Dacă toate astea fi-vor învăţate Fiii voştri singuri hotărăsc în viaţă Care-i meseria ce o vor urma, Fiii voştri mai târziu învaţă Taina ei fierbinte, nobilă şi grea. Fiii voştri singuri mai târziu, fireşte, Îşi aleg …

Continuă să citești Dacă toate astea fi-vor învăţate – de Nicolae Labiş

O aventură galantă – de Ion Pribeagu

Într-o seară, pe la zece, N-a fost cald, dar nici prea rece, Am avut o aventură, Nici cu Haike nici cu Sură, O coniţă delicioasă, Nici urâtă, nici frumoasă, Şi-am intrat cu ea în vorbă, Nici de Cosmos, nici de ciorbă. Avea ochii ca doi aştri, Nici căprui, dar nici albaştri, Gura dulce, zâmbitoare, Nici prea …

Continuă să citești O aventură galantă – de Ion Pribeagu

Frunzele (Elegie de toamnă) – de Radu Stanca

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran Frunzele (Elegie de toamnă) Nu mă-ntreba nimic în noaptea asta, Nici cât e ceasul, nici ce gânduri am. Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra, Să nu văd frunzele cum cad …

Continuă să citești Frunzele (Elegie de toamnă) – de Radu Stanca

Lasă-mi, toamnă… – de Ana Blandiana

Lasă-mi, toamnă... Lasă-mi, toamnă, pomii verzi, Uite, ochii mei ţi-i dau. Ieri spre seară-n vântul galben Arborii-n genunchi plângeau. Lasă-mi, toamnă, cerul lin. Fulgeră-mi pe frunte mie. Astă-noapte zarea-n iarbă Încerca să se sfâşie. Lasă, toamnă-n aer păsări, Paşii mei alungă-mi-i. Dimineaţa bolta scurse Urlete de ciocârlii. Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi Fructele şi lasă Urşii …

Continuă să citești Lasă-mi, toamnă… – de Ana Blandiana

Poezii de suflet… aniversar! La mulți ani, ROMÂNIA!

Motto: Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte. - Nichita Stănescu Cântec II de George Coşbuc Ţi-ai mânat prin veacuri turmele pe plai, Din stejarul Romei tu mlădiţă …

Continuă să citești Poezii de suflet… aniversar! La mulți ani, ROMÂNIA!

Noapte de toamnă – de George Topîrceanu

Noapte de toamnă Murmur lung de streşini, risipite şoapte Cresc de pretutindeni şi se pierd în noapte. Rareori prin storuri o lumină scapă De-mi aprinde-n cale reci oglinzi de apă Şi-mi trimite-n faţă raza ei răsfrântă... Ploaia bate-n geamuri, streşinile cântă. Dar treptat, cu larmă potolită scade Cântecul acestui tremur de cascade. Tot mai des …

Continuă să citești Noapte de toamnă – de George Topîrceanu