Fluxul memoriei – de A. E. Baconsky

Fluxul memoriei I Din câte se-ntâmplarã, nu pot să uit nimic, Chiar dacă ochiul palid al lunii mă îmbie; Ca arborii din iarna cețoasă mă ridic Și-mi scutur amintirea - zăpada mea târzie. II Cu zbor de păsări, anii se reîntorc din zare. Îi recunosc - și totuși, ce mulți sunt anii mei, Sau poate …

Continuă să citești Fluxul memoriei – de A. E. Baconsky

Fluturi sărutându-se – de Carmen Sylva

Fluturi sărutându-se Cu gene-ncins-a ochii tăi Cel ce-a creat din veci iubirea, Iar ei sclipiri de soare-au prins Și-un fulger umed li-e privirea. Cu drag eu genele-ți ating Cu genele-mi de tremur pline, Din ochi clipesc aprins și des – Și astfel te sărut pe tine. Bătând din aripi, când ne sunt Unite-aprinsele pleoape, E …

Continuă să citești Fluturi sărutându-se – de Carmen Sylva

Istoria așa cum a fost: 167 de ani de la unirea Moldovei cu Valahia

Motto: Unirea face puterea statelor și, prin urmare, fericirea lor. - Nicolae Bălcescu Tradiţia a făcut ca ziua de 24 ianuarie – data unirii Moldovei cu Ţara Românească – să fie percepută de către români drept o importantă sărbătoare naturală. Nu era nevoie de existenţa unui act normativ pentru a-i determina să simtă româneşte. Şi …

Continuă să citești Istoria așa cum a fost: 167 de ani de la unirea Moldovei cu Valahia

Morții – de Ion Caraion

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran Morții Suntem câmpul pe care-l plouă ploile. Suntem iarba pe care-o pasc oile și lumina pe care-o dă soarele. Suntem izvoarele. Suntem viitorul și rădăcinile și somnul în care …

Continuă să citești Morții – de Ion Caraion

Poezia patriotică și Unirea Principatelor Române

Motto: Unirea e singura stare politică ce putea să asigure viitorul nostru şi să ne permită a da ţării organizarea ce o aştepta de atât de mult timp. - Alexandru Ioan Cuza Cuza Vodă de Vasile Alecsandri Văzutu-te-am în pace suind scara măririi Şi-n pace luând calea augusta-a nemuririi, O! scump amic, domn mare, o! …

Continuă să citești Poezia patriotică și Unirea Principatelor Române

Blestem de dragoste – de Miron Radu Paraschivescu

Blestem de dragoste Când ţi-o fi lumea mai dragă, să-ţi pice dreapta beteagă şi s-ajungi, la cap de pod, cerşetor, slut şi nărod. Din puterea ta a plină, suptă de vreo curviştină, să rămâi sfrijit ca paiul, urle-ţi versul ca buhaiul, limba să ţi se-mpletească, să vorbeşti pe păsărească, să te topeşti de-a-n picioare, galbin, …

Continuă să citești Blestem de dragoste – de Miron Radu Paraschivescu

Cum e mai bine – de Virgil Carianopol

Cum e mai bine? Virgil Carianopol Vecinul meu a pus într-unaGrădina lui, cât a-ncăput,Cu ceapă, usturoi şi roşiiŞi i-au dat toate, tot ce-a vrut. Eu am sădit mereu în viaţăPe-ntregul vieţii însoritIubire, visuri, gând, lumină,Şi n-am cules ce-aş fi dorit. Am dat cu trandafiri în oameni,Dar unii fiind de soare goi,Oprindu-și florile luminiiMi-au întors spinii …

Continuă să citești Cum e mai bine – de Virgil Carianopol

Balada blondelor iubiri – de George Țărnea

Motto: „Viața este floarea al cărei nectar este dragostea.” – Victor Hugo Balada blondelor iubiri E frumos, e prea frumos la tine-n sufletE târziu, e prea târziu la mine-n gândÎmpărtăşim, împărtăşim aceeaşi tainăDar nu se ştie, nu se ştie până când. Prea multe păsări cardinaleÎntre iluzii se rotescContaminând cu ascensoareMisterul nostru pământesc. Îmbătrânim de fericireÎntr-o …

Continuă să citești Balada blondelor iubiri – de George Țărnea

Cântec de nucă verde – de Geo Dumitrescu

Cântec de nucă verde Și foaie verde trei lămâi,„Rămâi, o, nu pleca, rămâi...”Cântam, cu zarea căpătâi,Nepăsătoarelor statui --Eram școlar, erau dudui,Eram un cal cu șaua-n spate,Cu semne de celebritate,Iubeam iubite adecvatePe doi trei poli și jumătate. Și iarăși verde, trei lămâi,Iubire fragedă dintâi --Era de Sfânta FilofteeaCând mă-nvățară fapta-aceea --Ce-o face omul cu femeia,Căci vouă …

Continuă să citești Cântec de nucă verde – de Geo Dumitrescu

Versurile mi le smulgi din mână – de Anna Ahmatova

Versurile mi le smulgi din mână Versurile mi le smulgi din mână… Le voi duce doru-n viitor. Strop de sânge nu vreau să rămână Nepătruns de-amărăciunea lor. Arde-vom și zilele de aur Ale unei vieți ce nu va fi, De-ntâlnirea în ceresc coclaur Să nu poată stelele vorbi. Din splendoarea noastră-o să răsară Poate-un val, …

Continuă să citești Versurile mi le smulgi din mână – de Anna Ahmatova