În ziua 8-a, Dumnezeu Prea Sfântul, Care-a făcut şi cerul şi pământul, Cu soare, flori, lumină, vânt şi ceaţă, Să-Şi încunune această operă măreaţă, A strâns vieţuitoarele-n grădină, De la ihtiozaur la jivină... Şi om şi leu şi flutur şi măgar Şi elefant, mamut şi jaguar, Hipopotam, furnică, zebră, miel, Lăcustă, armăsar şi porumbel; Şi …

Continuă să citești Povestea omului – de Ion Pribeagu

Elegie O, vechi şi dragi bucătării de vară, Simt iar în gură gust suav de-amiază Şi în tristeţea care mă-nconjoară Din nou copilăria mea visează: Ienibahar, piper prăjit pe plită, Peşti groşi ce-au adormit în sos cu lapte, Curcani păstraţi în zeama lor o noapte Spre o delicateţe infinită, Ciuperci cât canapeaua, în dantele, Icre …

Continuă să citești Elegie – de Emil Brumaru

Rapsodii de primăvară ISus prin crângul adormit,A trecut în taină mare,De cu noapte, risipindŞiruri de mărgăritareDin panere de argint,Stol bălaiDe îngeraşi,Cu alaiDe toporaşi.Primăvară, cui le dai?Primăvară, cui le laşi?IISe-nalţă abur moale din grădină.Pe jos, pornesc furnicile la drum.Acoperişuri veştede-n luminăÎntind spre cer ogeacuri fără fum. Pe lângă garduri s-a zvântat pământulŞi ies gândacii-Domnului pe zid.Ferestre …

Continuă să citești Rapsodii de primăvară – de George Topîrceanu

Cântec de primăvară Desigur, primăvara mi-a țâșnit din tâmple. De umbre, umerii îmi șiroiesc, tăcut, prea bine mi-e și nu mă mai pot rumpe de aerul rotund ce m-a-ncăput. E-ntâia oară când rămân fără de viață, de primăvară - ncercuit cu frânghii, până miresmele îmi dau un pumn în față, trezindu-mă, le adulmec și le …

Continuă să citești Cântec de primăvară – de Nichita Stănescu

Capra și iada Ţăranul între vitişoareAvea şi o căpriţă.El o numea leliţă,Îi da adese tăricioare.Şi bine o ţinea.Ea însă un nărav avea:De câte ori ţăranul intra pe zi în casă,Căpriţa după dânsul pe-o laviţă sărea,Apoi şi peste masă...Stăpânu-i suferea,Căci aştepta să vadăCurând, pe lângă capră, şi o frumoasă iadă(Iar unde omul este pe cale de …

Continuă să citești Capra şi iada – de Alecu Donici

De ce-ai plecat?...Tu nu ştiaiCă-n luna mai,Prin munţii cu păduri de brad,Oricine-ar fi - femeie sau bărbat -Potecile te duc spre Iad,Şi nu, ca-n lumea basmelor, spre Rai?... De ce-ai plecatCu vântu-n părul tău vâlvoi,Când nici un glas nu te-a chemat?...Tu nu ştiaiCă-n luna maiPotecile sunt încă pline de noroi?... De ce-ai plecat?...Tu nu ştiaiCă-n …

Continuă să citești De ce-ai plecat? – de Ion Minulescu

Pe 31 martie 1933 se năștea Nichita... Și „papirusul” vieții fiecăruia dintre noi! Sunt un om viu Sunt un om viu. Nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin. Abia am timp să mă mir că exist, dar mă bucur totdeauna că sunt. Nu mă realizez deplin niciodată, pentru că am o idee din ce în …

Continuă să citești Sunt un om viu – de Nichita Stănescu