Cântec mediocru – de Ion Minulescu

Motto: Ce frumos „îmbătrânesc” frunzele. Ce pline de lumină și culoare sunt ultimele lor zile. - John Burroughs Cântec mediocru Toamna a trecut pe lângă mine(Strada era plină de femei),Toamna a trecut pe lângă mineŞi m-a luat de braţ fără ruşineCa să-i fiu întreaga noapte-al ei. M-a târât apoi într-o grădină(Pomii galbeni, cerul cenuşiu),M-a târât …

Continuă să citești Cântec mediocru – de Ion Minulescu

Cântec de nucă verde – de Geo Dumitrescu

Cântec de nucă verde Și foaie verde trei lămâi,„Rămâi, o, nu pleca, rămâi...”Cântam, cu zarea căpătâi,Nepăsătoarelor statui --Eram școlar, erau dudui,Eram un cal cu șaua-n spate,Cu semne de celebritate,Iubeam iubite adecvatePe doi trei poli și jumătate. Și iarăși verde, trei lămâi,Iubire fragedă dintâi --Era de Sfânta FilofteeaCând mă-nvățară fapta-aceea --Ce-o face omul cu femeia,Căci vouă …

Continuă să citești Cântec de nucă verde – de Geo Dumitrescu

Oameni singuri – de Adrian Păunescu

Oameni singuri Pentru oamenii cei singuri pe pământ e cel mai greu, El - mai singur decât tine și tot singuri ea și eu. Oameni singuri, oameni singuri, dați-mi voie să vă strig Că primiți singurătatea ca pe-un ultim val de frig. Nu e nimeni în odaie, numai lucruri care mor Și tumultul de afară …

Continuă să citești Oameni singuri – de Adrian Păunescu

Balada blondelor iubiri – de George Țărnea

Motto: „Viața este floarea al cărei nectar este dragostea.” – Victor Hugo Balada blondelor iubiri E frumos, e prea frumos la tine-n sufletE târziu, e prea târziu la mine-n gândÎmpărtăşim, împărtăşim aceeaşi tainăDar nu se ştie, nu se ştie până când. Prea multe păsări cardinaleÎntre iluzii se rotescContaminând cu ascensoareMisterul nostru pământesc. Îmbătrânim de fericireÎntr-o …

Continuă să citești Balada blondelor iubiri – de George Țărnea

BALADA MAEȘTRILOR – de Tudor Arghezi

Balada maeștrilor În dăsagi, pe umăr, văru-meu Păcală Aducea-n târg ouă și smântână-n oală. Numărând la mână cât e săptămâna, Cumpănea cu ouă brânza și smântâna, Și pornea de joia și cu bulzi de caș, Să-i ajungă vineri marfa în oraș, Când, din casă-n casă, pentru fiecare Domn, avea vreo turtă și prin buzunare. Advocați …

Continuă să citești BALADA MAEȘTRILOR – de Tudor Arghezi

Fluturi sărutându-se – de Carmen Sylva

Fluturi sărutându-se Cu gene-ncins-a ochii tăi Cel ce-a creat din veci iubirea, Iar ei sclipiri de soare-au prins Și-un fulger umed li-e privirea. Cu drag eu genele-ți ating Cu genele-mi de tremur pline, Din ochi clipesc aprins și des – Și astfel te sărut pe tine. Bătând din aripi, când ne sunt Unite-aprinsele pleoape, E …

Continuă să citești Fluturi sărutându-se – de Carmen Sylva

Cântec (De va veni la tine vântul) – de Octavian Goga

Cântec De va veni la tine vântul Purtând povestea mea amară Jelitul lui să nu te-nfrângă, Mustrarea lui să nu te doară! Nu-i vina ta... aşa e scrisă Nemilostiva lege-a firii Sărutul otrăvit al brumii Omoară toamna trandafirii. Şi cine s-ar opri să plângă O frunză veştedă-n cărare, Când codrii freamătă alături Şi râd în …

Continuă să citești Cântec (De va veni la tine vântul) – de Octavian Goga

Fluxul memoriei – de A. E. Baconsky

Fluxul memoriei IDin câte se-ntâmplarã, nu pot să uit nimic,Chiar dacă ochiul palid al lunii mă îmbie;Ca arborii din iarna cețoasă mă ridicȘi-mi scutur amintirea - zăpada mea târzie.IICu zbor de păsări, anii se reîntorc din zare.Îi recunosc - și totuși, ce mulți sunt anii mei,Sau poate că sunt anii pierduți de fiecare,Care-mi apar în …

Continuă să citești Fluxul memoriei – de A. E. Baconsky

DESPĂRȚIRE – de Radu Stanca

Despărțire Ne-ar trebui o mie de ani să reclădimCe-am sfărâmat aseară cu despărţirea noastrăŞi nici atunci nu-i sigur c-am mai putea să fimEu creanga ta de aur, tu frunza mea albastră. O umbră o să stee mereu între noi doi,Noi care-am fost pe vremuri lipiţi ca două palmePe pieptul unei moarte, şi veşnic între noiVor …

Continuă să citești DESPĂRȚIRE – de Radu Stanca

ȚARĂ DE PRIPAS – Alexandru Vlahuță

Un vechi tolbaș de vorbe late, Om norocos din cale-afară, S-a pomenit pe neașteptate Stăpân peste întreaga țară.  Din ea-și făcu o prăvălie Și ca un negustor de treabă, Pentru ca-n lume să se știe, Prinse-a striga de la tarabă: „ - Poftiți aici! Oricine are Obrazul fără de rușine Și-o conștiință de vânzare, Poftiți …

Continuă să citești ȚARĂ DE PRIPAS – Alexandru Vlahuță