Toamnă de suflet
Zilele albe, iată, au început să plece,
Ca nişte bărci tăcute, pornind fără lopeţi.
În ţărm se face seară, şi steaua-n cerul rece
Păzeşte cripta nopţii cu candeli şi peceţi.
În şirul vieţii noastre întreg, se face seară,
O seară fără sunet, nici vânt, nici amintiri.
Ieri a plecat o barcă, azi alte bărci plecară,
Convoi de goluri strâmpte pe undele subţiri.
De-ar răsuna în lume măcar un glas de goarnă!
De s-ar clăti pe lume un singur larg talaz!
Nu. Nemişcată-n margini, lumina se răstoarnă
Şi, ca să cânte, streaja de sus şi-a luat răgaz.
De-aş fi un ştei de peşteri, cioplit cu dalta-n lung,
Aş sta s-aştept cu tihnă, culcat pe-o muche dreaptă,
Cele din urmă mute vecii să le ajung,
Cu templul în spinare, cărui slujesc de treaptă.

Alte poezii de Tudor Arghezi.
Citește poezia Niciodată toamna… – de Tudor Arghezi – (re)postată pe 18 noiembrie 2024;
Citește poezia Toamna – de Tudor Arghezi – postată pe 3 noiembrie 2024;
Citește poezia De-a v-aţi ascuns – de Tudor Arghezi – postată pe 14 octombrie 2024;
Citește poezia Prietenul sufletesc – de Tudor Arghezi – (re)postată pe 7 octombrie 2024;
Citește poezia BOIERII – de Tudor Arghezi – (re)postată pe 12 august 2024;
Citește poezia Viii şi morţii – de Tudor Arghezi – postată pe 8 august 2024;
Citește poezia Îmi pare rău – de Tudor Arghezi – postată pe 23 iulie 2024;
Citește poezia Ucigă-l toaca – de Tudor Arghezi – postată pe 10 iulie 2024;
Citește poezia Posterități – de Tudor Arghezi – postată pe 4 iulie 2024;
Citește poezia Dragoste târzie – de Tudor Arghezi – postată pe 27 iunie 2024;
Citește poezia Mâhniri de tânăr cărturar – de Tudor Arghezi – (re)postată pe 14 iunie 2024;
Citește poezia N-am nimic decât inima – de Tudor Arghezi – postată pe 7 februarie 2024;
Citește poezia Toamnă de suflet – de Tudor Arghezi – postată pe 30 noiembrie 2023;
Citește poezia Niciodată toamna… – de Tudor Arghezi – postată pe 1 noiembrie 2023;
Citește poezia Toamna – de Tudor Arghezi – (re)postată pe 19 octombrie 2023;
Citește poezia BALADA MAEȘTRILOR – de Tudor Arghezi – postată pe 4 octombrie 2023;
Citește poezia Prietenul sufletesc – de Tudor Arghezi – postată pe 26 septembrie 2023;
Citește poezia Mărăcine – de Tudor Arghezi – postată pe 8 septembrie 2023;
Citește poezia DESPĂRȚIRE – de Tudor Arghezi – postată pe 11 august 2023;
Citește poezia Dragoste târzie – de Tudor Arghezi – postată pe 19 iunie 2023;
Citește poezia BOIERII – de Tudor Arghezi (La învestitura guvernului prezidat de Marcel CIOLACU) – postată pe 15 iunie 2023;
Vezi și poezia Toamna – de Tudor Arghezi – (re)postată pe 23 octombrie 2022;
Citește poezia Niciodată toamna… – de Tudor Arghezi – (re)postată pe 10 octombrie 2022;
Citește și poezia N-am nimic decât inima – de Tudor Arghezi – postată pe 12 ianuarie 2022;
Citește poezia DE-O FI SĂ MOR – de Tudor Arghezi – postată pe 6 ianuarie 2022;
Citește poezia Descântec – de Tudor Arghezi – postată pe 6 decembrie 2021;
Vezi și poezia Toamna – de Tudor Arghezi – postată pe 11 noiembrie 2021;
Vezi și poezia RÂNDUIALA – de Tudor Arghezi – postată pe 8 august 2021;
Vezi și poezia BOIERII – de Tudor Arghezi – postată pe 5 august 2021;
Vezi și poezia Mi-e dor de tine – de Tudor Arghezi – postată pe 25 iunie 2021;
Citește poezia Mâhniri de tânăr cărturar – de Tudor Arghezi – (re)postată pe 21 mai 2021.

Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, născut la 21 mai 1880, București – decedat la 14 iulie 1967) a fost un scriitor român, cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române. A scris, între altele, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire și Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum și literatură pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestați din întreaga literatură română. Pseudonimul Arghezi provine, explică însuși scriitorul, din Argesis – vechiul nume al Argeșului. Ovid S. Crohmălniceanu propunea în studiul consacrat operei poetului din Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale o altă explicație, pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie și Geza. Arghezi este unul dintre autorii canonici din literatura română. După o altă ipoteză, numele poate veni de la numele bonei (Ergézi Rozália) care de fapt ar fi adevărata mamă.
Vezi și site-ul Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”
Citește articolul PORTRET: Viaţa neştiută a lui Tudor Arghezi – de la geniu literar fără Bacalaureat, la deţinut, muncitor şi călugăr.
Citește și Viaţa neştiută a lui Tudor Arghezi
_______________________
Actorul Ion Caramitru recită poemul „Duhovnicească” de Tudor Arghezi
Niciodată toamna – Tudor Gheorghe (versuri Tudor Arghezi)
Valeria Seciu – „Mâna lui” de Tudor Arghezi

