Fluturi sărutându-se

Cu gene-ncins-a ochii tăi
Cel ce-a creat din veci iubirea,
Iar ei sclipiri de soare-au prins
Și-un fulger umed li-e privirea.

Cu drag eu genele-ți ating
Cu genele-mi de tremur pline,
Din ochi clipesc aprins și des –
Și astfel te sărut pe tine.

Bătând din aripi, când ne sunt
Unite-aprinsele pleoape,
E parcă soarele-ar luci
Și-ntrânsul ne-am uita de-aproape.

Atunci eu sorb în ochii mei
Privirea ta, și mă-mpresoară
Scântei, un râu adânc de foc –
Iar genele mi se scoboară.

Se face noapte-n jurul meu!
Eu pier în stingerea clipirii,
Bătând din ostenite-aripi,
Topit de flacăra iubirii.

Alte poezii de Carmen Sylva.

Elisabeta a României, pseudonim literar Carmen Sylva (lat. „cântecul pădurii”), nume complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, născută la 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania – decedată la 18 februarie 1916 (stil nou 2 martie), Curtea de Argeș, Regatul României) a fost regina României în timpul domniei soțului său, Carol I al României. Patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poetă, eseistă și scriitoare.

Elisabeta era fiica lui Hermann, principe de Wied. În 1869 principesa Elisabeta de Wied s-a căsătorit cu domnitorul Carol I al României, devenind în 1881 prima regină a României, în urma recunoașterii țării drept regat atât de Poarta Otomană, cât și de marile Puteri Europene după Războiul de Independență a României de la 1877.

Vezi și documentarul Carmen Sylva – Prințesa Rinului, Regina Carpaților, realizat în 1999, de Marilena Rotaru, difuzat de TVR 2 pe 18 februarie 2016, când s-au comemorat 100 de ani de la trecerea în eternitate a Reginei Elisabeta.

______________________________

Dan Iordăchescu – George Enescu: Cântece din tinerețe pe versuri de Carmen Sylva – Morgengebet