De 1 aprilie, cu ocazia Zilei Naționale a Memoriei Românilor (oficializată de Parlamentul României la 10 mai 2011, prin Legea nr. 68/2011 pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie), vă îndemn să cinstim eroii şi martirii Neamului românesc exterminaţi de holocaustul roşu, prin vizionarea și a acestor materiale.
În urmă cu doi ani de zile, pe 1 aprilie 2019, ne-am aflat la Fântâna Albă, în Bucovina de Nord (Ucraina).
Am participat la ceremonia comemorativă a celor peste 3.000 de români care, după raptul mârșav produs de U.R.S.S. în vara anului 1940, (în urma Pactului Ribbentrop – Molotov), prin care ROMÂNIA a fost nevoită să-i cedeze Basarabia și Bucovina de Nord), pe 1 aprilie 1941 au încercat să treacă peste vremelnica frontieră, fiind omorâți de către armata roșie.
Oameni nevinovați, locuitori ai unor sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni) și care, purtând în față icoane, prapuri și cruci din cetină, au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre noua graniță sovieto-română, la Fântâna Albă, încercând să se refugieze în România. Aceștia au fost împușcați sau înjunghiați de către grănicerii sovietici și aruncați în gropi comune, peste care s-a turnat var stins. Supraviețuitorii au fost urmăriți și spintecați cu sabia. După acest masacru, denumit și ,,Katyn-ul românesc”, a fost declanșată o amplă operațiune de represalii. Ca exemplu, doar în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Au urmat alte și alte represalii și deportări.
A fost o ceremonie impresionantă, prin numărul mare al participanților și prin sensul profund patriotic al celor întâmplate acolo.
Împreună cu prietenii care mi-au fost alături, am participat la o ceremonie încărcată de semnificații deosebite. La care au luat parte personalități de marcă ale românismului aflat de-o parte și de alta a granițelor României.
Pe unele dintre acestea le veți recunoaște în fotografiile de mai jos.
Slujba de pomenire a fost oficiată de Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, protoiereul Ioan Gorda, protopopul raionului Hliboca, protoiereul Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț, și alți preoți români din Ucraina și România.
După parastas, au urmat cuvântări și depuneri de coroane de flori.
La finalul manifestării de la Fântâna Albă, elevii Grupului vocal-tradițional Ai lui Ștefan, noi oșteni, de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, din Vicovu de Sus, au susținut un recital de cântece și poezii inspirate din evenimentele petrecute pe acele locuri în urmă cu 78 de ani (VEZI mai jos, înregistrarea unei părți din acest emoționant și impresionant spectacol).
În anii care au trecut din 2019 încoace, pandemia care bântuie acum prin lume ne-a împiedicat să fim din nou alături de frații noștri de dincolo de granița de nord-est a țării.
Oricum ar fi, suntem cu gândul alături de ei.
Și vă îndemn și pe d-stră să vă gândiți cu pioșenie la românii de atunci și de astăzi, cărora regimuri totalitare le-au tras granița peste trupurile lor nevinovate, însângerându-le!
Dumnezeu să-i odihnească pe cei căzuți sub gloanțele inamice și să-i întărească în credința lor pe toți cei care mai cred în românism. Pentru că, indiferent pe ce meleaguri viețuiesc aceștia, în piepturile lor bat inimi de români!
Dar să lăsăm imaginile să vorbească…
Drumul spre FÂNTÂNA ALBĂ – un adevărat coșmar automobilistic!
Imagini de la fața locului – FÂNTÂNA ALBĂ
D-nii profesori Flavius–Cătălin Sîiulescu (stânga) și Florin-Marius Ruiu, alături de care – în primăvara anului 2019 – am făcut această călătorie tematică la frații noștri din Bucovina de Nord (Ucraina).
D-na Irina Loredana Stănculescu, consul general al României la Cernăuți.
Dl Ion-Andrei Gherasim nepotul patriotului Ilie Lazăr (cel mai tânăr semnatar al actului Unirii de la Alba Iulia), implicat și în evenimentele unioniste din Bucovina anului 1918.
Împreună cu dl Ion-Andrei Gherasim
Alături de părintele arhimandrit MELCHISEDEC, starețul mănăstirii Putna (foto sus). Un patriot cu un suflet bun și mare!
Și de prof. Flavius–Cătălin Sîiulescu, prietenul nostru drag, indiferent de vreme și de vremuri (foto jos)! Un patriot adevărat și sincer și el.
Grupul vocal-tradițional Ai lui Ștefan, noi oșteni, din Vicovu de Sus.
În zare este patria mamă… România, acolo unde au sperat să ajungă și românii bucovineni care au fost uciși mișelește în Masacrul de la Fântâna Albă!
Prima parte a spectacolului patriotic susținut de elevii din Vicovu de Sus.
DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!
Iar până atunci, vorba lui Caragiale…
Să fiţi sănătoşi şi veseli!
ŢINEŢI APROAPE!
– Va urma –
TIBERIU M. PANĂ
____________________________________________
E-book: Drama românilor din Regiunea Cernăuți Masacre, deportări, foamete în 1940–1941, 1944–1947, Coordonator: Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2019, 278 pagini.
Anița Nandriș Cudla – 20 de ani în Siberia. Amintiri din viață (partea I)
Anița Nandriș Cudla – 20 de ani în Siberia. Amintiri din viață (partea a II-a)
Ion Paladi și Orchestra „Lăutarii” – DORUL BASARABIEI
Filmul „Masacrul de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”, un documentar TVR realizat de Lucia Hossu Longin.
Periegheze 
Imi place Bucovina ENORM !!!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
La fel!
Nutresc sentimente deosebite pentru aceste teritorii românești care nu mai aparțin patriei mamă. Așa cum pot, împreună cu alți amici, susțin mișcarea națională a românilor care viețuiesc acolo. Printre altele și pentru că acolo am găsit mulți români care simt românește mai mult și mai profund decât mulți dintre cei din țară. Acest „filon” patriotic, de adâncă simțire națională, nu trebuie lăsat să se epuizeze; mai mult decât atât, trebuie să fie cultivat în rândul generațiilor care vin. Ceea ce încercăm să facem și noi, cu mijloacele limitate de care dispunem.
Mulțumesc pentru vizită și pentru impresie!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu mare drag !
ApreciazăApreciat de 1 persoană