De vreo câteva zile ne isterizăm la nivel de masă, uitându-ne luung după orice colț, de după care așteptăm să-și facă apariția și pe ulița noastră națională… temutul CORONAVIRUS (COVID – 19)! Care nici nu s-a lăsat prea mult așteptat, intrând direct prin Gorj, Dolj etc. etc.

Pentru a nu intra în acest tunel al groazei, este bine să luăm act/ să știm mai multe lucruri despre NOUL CORONAVIRUS (Covid-19). Iar Ministerul Sănătății ne recomandă să ținem cont de vreo 10 asemenea elemente comportamentale.

Despre ce și cum o să fie, rămâne să aflăm de la curgător.

Cât de „facultative” sunt Normele de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor!?

Până atunci, și pentru a asigura protecția tuturor celor care au locurile de muncă în unitățile școlare, este bine să ținem cont și de alte elemente obligatorii și anume Normele de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, aprobate prin ORDINUL nr. 1.955 din 18 octombrie 1995 (publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 59 bis din 22 martie 1996), cu modificările și completările ulterioare.

În Ordin se precizează foarte clar:

„2. Normele de igienă aprobate prin prezentul ordin sunt obligatorii, potrivit legii, pentru toate unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, din sistemul public şi privat.

3. Nerespectarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor atrage răspunderea disciplinară, administrativ-contravenţională, materială, civilă ori, după caz, penală a persoanelor vinovate de abaterile săvârşite, potrivit legii.”

Uitați-vă și citiți-le cu mare atenție. Ele sunt în vigoare, deși s-au adoptat cam de multișor. Iar actualizarea lor s-a făcut cu suficient de multă lentoare. Minunați-vă de ușurința cu care sunt ignorate, deși s-au adoptat cu bună credință, pentru a ușura viața tuturor celor implicați în activitățile instructiv-educative. Puneți presiune pe toți cei care ar fi trebuit să le impună / respecte și până acum. Pentru a-i determina să întreprindă toate demersurile necesare ca să asigure finanțarea necesară implementării cu grăbire a tuturor acestor Norme de igienă. Pentru a o face, folosiți-vă de toate pârghiile pe care le aveți la îndemână: conducerile administrative ale unităților de învățământ, reprezentanții personalului didactic, părinților și elevilor în CA-urile școlilor, sindicatele reprezentative etc. Puneți presiune mediatică asupra administrațiilor publice locale, pentru a le determina să aloce, de îndată, fondurile necesare.

Nu pregetați! Virusul nu alege și nu iartă! 

Problema de fond este următoarea: dacă tot sunt în vigoare, de ce nu sunt cunoscute și de ce nu sunt aplicate!? Reiterez recomandarea sinceră de a le parcurge. S-ar putea înțelege astfel câtă energie – consumată degeaba – s-ar fi economisit, dacă opinia publică (nu mai vorbesc despre cei chemați de atâta vreme să le aplice…) era în cunoștință de cauză, atunci când combătea la infinit și fără să găsească soluții fezabile. Apropo de greutatea conținutului ghiozdanelor copiilor (vezi mai jos, la art. 28 din Norme)!  Dar nu a fost să fie…

Prin 2007, un inspector școlar general adjunct – căruia îi vorbeam despre necesitatea de a impune respectarea în școli a acestor Norme de igienă – îmi spunea cu o ușoară ironie în glas: d-le Pană, dacă s-ar respecta/ aplica toate prevederile din actele normative care privesc educația și care sunt în vigoare, unde am ajunge!? Unde s-a ajuns prin ignorarea lor, se vede cu ochiul liber și de la mare distanță! Cine știe… Să sperăm că se mai poate îndrepta ceva acum, chiar dacă ne aflăm dincolo de al doisprezecelea ceas.

Se pare că d-na ministru este cu problema în mână! Sau cu mâna pe… clanță!

„Capitolul I Norme generale

Articolul 1
(1) În unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor se vor asigura condiţiile de igienă necesare apărării, păstrării şi promovării stării de sănătate, dezvoltării fizice şi neuropsihice armonioase a acestora şi prevenirii apariţiei unor îmbolnăviri.
(2) Conducerile unităţilor sunt răspunzătoare de realizarea întocmai a acestor condiţii.

… Articolul 7
(1) Dimensionarea, amplasarea şi adaptarea instalaţiilor sanitare se va realiza în raport cu vârsta copiilor şi a tinerilor.
(2) Grupurile sanitare pentru copii şi tineri vor fi separate de cele pentru personalul adult şi vor fi repartizate proporţional la fiecare palier. În unităţile pentru elevi şi studenţi grupurile sanitare destinate acestora vor fi separate pe sexe, inclusiv la sălile de educaţie fizică.
(3) În vestibulul grupurilor sanitare, în spaţiile de recreaţie (interioare sau exterioare), ateliere şcolare, laboratoare, săli de mese, săli de educaţie fizică şcolară se vor amenaja surse de apă potabilă cu jet ascendent şi chiuvete – lavoare pentru spălarea mâinilor.

(6) Instalaţiile interioare de distribuţie a apei potabile şi de evacuare a reziduurilor, sifoanele de pardoseală, obiectele sanitare (closete, pisoare, lavoare, băi, duşuri) vor fi menţinute în permanentă stare de funcţionare şi curăţenie şi vor fi dezinfectate periodic cu soluţii în concentraţii eficiente (substanţe clorigene 2-5% în funcţie de instalaţiile respective etc.); în cazul apariţiei de boli transmisibile cu poartă de intrare digestivă (hepatită virală acută, dizenteria), concentraţia la grupurile sanitare se va dubla.
Pentru efectuarea dezinfecţiei (prin ştergere) a grupurilor sanitare vor exista 4 ştergătoare de culori diferite: una pentru mânerele uşilor cabinelor closetelor şi pentru mânerul lanţului de tras apa din rezervor, alta pentru pereţii şi uşa cabinei, o a treia pentru colacul vaselor closetelor şi ultima pentru podeaua acestora.
(7) Orice transformare, suplimentare, reducere a reţelei de instalaţii sanitare vor fi efectuate numai cu avizul inspectoratului de poliţie sanitară şi medicină preventivă judeţean sau al municipiului Bucureşti.
(8) Conducerile unităţilor sunt obligate să rezolve cu maximum de operativitate toate defecţiunile apărute în reţeaua apă-canal.

… Articolul 10
(1) Toate încăperile destinate copiilor şi tinerilor vor fi ventilate natural. Mijloacele de ventilaţie trebuie să asigure o primenire a aerului de cel puţin 1,5 schimburi de aer pe ora în încăperile de grupă din unităţile pentru antepreşcolari şi preşcolari, 3 schimburi pe oră în sălile de clasă şi de cursuri pentru elevi şi studenţi şi 5 schimburi pe oră în grupurile sanitare. Eficienţa ventilaţiei se va aprecia prin metode de laborator (nivelul aeromicroflorei).
(2) Viteza curenţilor de aer din încăperile destinate copiilor şi tinerilor nu va depăşi 0,3 m/s.
(3) Ventilaţia prin deschiderea ferestrei se va realiza în aşa fel, încât să se evite disconfortul termic şi să se asigure înlăturarea continuă a aerului viciat.
(4) Pentru asigurarea unei ventilaţii naturale permanente, oberlihturile vor avea o suprafaţa totală de cel puţin 1/50 din suprafaţa încăperii; sensul de deschidere a acestora va fi spre interior şi în sus.
(5) Încăperile destinate copiilor şi tinerilor se vor ventila în pauzele din timpul programelor de activitate prin deschiderea ferestrelor. În aceste perioade copii şi tinerii vor părăsi obligatoriu încăperea.
(6) Aerisirea largă a dormitoarelor şi a sălilor de mese se va efectua în perioadele în care copiii nu se află în aceste încăperi.
(7) La calcularea cubajului, în încăperile destinate pentru copii şi tineri, nu se va lua în calcul (cu excepţia sălilor de educaţie fizică) o valoare a înălţimii mai mare de 3 m.
(8) Pentru prevenirea accidentelor prin căderea copiilor de la nivelul încăperilor situate la etaj se vor lua măsurile de protecţie necesare.

… Articolul 15
(1) Unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor vor fi dotate şi aprovizionate permanent cu utilajele, materialele şi substanţele necesare pentru întreţinerea curăţeniei şi efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare.
Aceste utilaje, substanţe şi materiale vor fi păstrate în spaţii închise, anume destinate.
(2) Se vor asigura încăperi separate cu dulapuri separate pentru păstrarea îmbrăcămintei şi, respectiv, a echipamentului de protecţie a personalului de îngrijire din blocurile alimentare şi spălătorii.
(3) Se vor asigura materialele necesare igienei personale la grupurile sanitare din unitate, corespunzător numărului de copii şi tineri (hârtie igienică, săpun, substanţe dezinfectante, mijloace de uscare a mâinilor după spălare).

 

 

… Articolul 19
Pentru promovarea şi menţinerea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor, precum şi a persoanelor adulte din instituţiile de copii şi tineri, conducerile unităţilor au următoarele obligaţii:
a) să controleze formarea şi fixarea deprinderilor de igienă la copii şi tineri, asigurând în acest scop materialele necesare pentru igienă individuală a acestora;
b) să controleze periodic igienă individuală a copiilor şi tinerilor, starea de curăţenie a îmbrăcămintei şi a lenjeriei de pat şi să ia măsurile necesare în caz de constatare a unor deficienţe;
c) să interzică utilizarea pentru alte activităţi a personalului care lucrează în blocul alimentar sau care manipulează alimente;
d) să interzică folosirea elevilor şi studenţilor la activităţi de întreţinere igienică a grupurilor sanitare, precum şi la unele activităţi în cadrul blocurilor alimentare, pentru a căror prestare este necesar controlul stării de sănătate;
e) să asigure şi să controleze prezentarea personalului adult la controalele medicale la angajare, periodice şi la imunizări, precum şi la instruirea în probleme igienico-sanitare, potrivit programelor stabilite de organele sanitare;
f) să stabilească, împreună cu medicul care are în supraveghere colectivitatea, programarea copiilor şi tinerilor la efectuarea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate, la controalele medicale periodice şi la imunizări;
g) să comunice medicului, care are în supraveghere colectivitatea, orice caz suspect de boală transmisibilă în termen de 24 de ore de la depistarea acestuia, precum şi orice caz de îmbolnăvire acută provocată de consumul sau de inhalarea de substanţe toxice, cât şi cazurile suspecte de toxiinfecţii alimentare;

h) să organizeze puncte sanitare de prim-ajutor (inclusiv în atelierele şcolare) şi să le doteze pentru acordarea asistenţei de urgenţă în caz de accident sau de intoxicaţie, conform baremurilor stabilite de către Ministerul Sănătăţii;
i) să asigure prezentarea elevilor la triajele epidemiologice după fiecare vacanţă şcolară;
j) să asigure, în colaborare cu cadrele medico-sanitare ale unităţii, desfăşurarea unei activităţi educativ-sanitare susţinute.

Articolul 20
Conducerile unităţilor pentru copii şi tineri răspund de menţinerea stării de igienă şi confort în unitate, îngrijindu-se de:
a) întreţinerea igienică permanent a terenului, localurilor, instalaţiilor şi mobilierului;
b) maturarea umedă sau aspirarea mecanică a prafului, zilnic sau ori de câte ori este nevoie, precum şi dezinfecţia periodică şi după necesitate a mobilierului şi a jucăriilor;
c) întreţinerea permanentă a stării de curăţenie generală şi a grupurilor sanitare din unităţi prin dotarea şi folosirea corespunzătoare a materialelor de curăţenie şi a substanţelor dezinfectante şi prin spălare şi dezinfectare zilnic şi la necesitate;
d) întreţinerea stării permanente de curăţenie în spaţiile de învăţământ, de cazare, în blocul alimentar, în spălătorie şi în spaţiile exterioare clădirii unităţii;
e) dezinsecţia şi deratizarea încăperilor şi a anexelor, periodic şi ori de câte ori se constată prezenţa insectelor şi a rozătoarelor;
f) colectarea şi transportul reziduurilor potrivit prevederilor legislaţiei sanitare. Platformele pentru colectarea reziduurilor vor fi amplasate la distanţă de minimum 10 m de clădirea unităţii;
g) asigurarea curăţeniei generale şi a dezinfecţiei mobilierului şi a pavimentelor, săptămânal, în unităţile de antepreşcolari şi preşcolari, iar în unităţile şcolare, casele de copii şcolari, internatele şcolare şi căminele studenţeşti, înainte de reluarea activităţii după vacanţele şcolare sau la nevoie;

Capitolul II Norme specifice diferitelor tipuri de unităţi pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor

… Articolul 25

În unităţile şcolare şi studenţeşti:
a) în sălile de clasă şi cursuri se va asigura un cubaj de aer de 5-8 mc pentru o persoană, iar în dormitoare cubajul de aer va fi, pentru o persoană, următorul:
– pentru şcolarii între 7-10 ani: 10-12 mc;
– pentru şcolarii între 11-15 ani: 13-15 mc;
– pentru şcolarii peste 15 ani: 16-20 mc;
b) microclimatul în sălile de clasă şi de cursuri va asigura o temperatură de 18-20 grade C, o umiditate relativă de 20-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s. În dormitoare se va asigura o temperatură de 18-19 grade C, o umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s.
În sălile de educaţie fizică temperatura va fi de 16-18 grade C;
c) în sălile de clasă, de cursuri, de lectură, de meditaţii, în bibliotecă şi în laboratoare iluminatul artificial fluorescent va asigura minimum 300 lucşi (pentru iluminatul incandescent 150 lucşi sau minimum 24 W/mp).
În sălile de desen se vor asigura 400-500 lucşi (pentru iluminatul incandescent minimum 40 W/mp).
În sălile de gimnastică şi de festivităţi va fi asigurat un iluminat artificial de 200 lucşi;

… Articolul 26
Conducerile unităţilor pentru educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor vor asigura în aşa fel activitatea şcolară a elevilor, încât între tura de dimineaţă şi cea de după-amiază să existe o pauză de cel puţin o oră pentru efectuarea curăţeniei grupurilor sanitare şi a spaţiilor de învăţământ.

… Articolul 28
Volumul şi greutatea manualelor, ale rechizitelor şi ale altor materiale necesare în procesul de învăţământ, transportate zilnic de elevi la şcoală şi de la şcoală, vor fi adaptate capacităţii de efort fizic corespunzătoare vârstei copiilor şi tinerilor. Elevii din clasele I-IV vor folosi ghiozdane pentru prevenirea apariţiei deformărilor de coloană vertebrală. Greutatea conţinutului ghiozdanului nu va depăşi 2-2,5 kg.

… Articolul 32
În laboratoarele şcolare vor fi asigurate următoarele condiţii:
a) iluminat artificial de minimum 300 lucşi şi iluminat natural cu raport luminos între suprafaţa ferestrelor şi cea a podelei de 1/3-1/4;
b) temperatura de 18-20 grade C, umiditate relativă de 30-60% şi o viteză a curenţilor de aer de 0,2-0,3 m/s;
c) cubaj de aer de minimum 6 mc pentru un elev;
d) amenajarea în laboratoarele de chimie a unor nişe cu hote prevăzute cu un sistem eficient de absorbţie a gazelor degajate;
e) obţinerea autorizaţiei sanitare şi de protecţie a muncii speciale de către laboratoarele de chimie care posedă substanţele toxice;
f) manipularea substanţelor toxice numai de către profesorii şi laboranţii instruiţi şi numai în nişe;
g) respectarea strictă a normelor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor (inclusiv închiderea uşilor de intrare a laboratoarelor de chimie spre interiorul acestora şi păstrarea substanţelor chimice în dulapuri închise sub cheie, iar pentru cele toxice, în recipiente cu semnul „cap de mort” şi cu denumirea substanţelor respective);
h) montarea în laboratoarele de chimie a instalaţiilor de apă şi gaze;
i) acoperirea meselor de lucru în laboratoarele de chimie cu materiale acido şi alcalo-rezistente şi uşor lavabile;
j) interzicerea depozitării în nişele din laboratoarele de chimie a substanţelor chimice sau a altor materiale;
k) dotarea laboratoarelor de chimie cu truse de prim-ajutor specifice substanţelor toxice existente în laborator;
l) în laboratoarele de chimie, la orele în care se efectuează experienţe, elevii vor purta obligatoriu halate de protecţie.

Articolul 33
În atelierele şcolare se vor asigura următoarele condiţii:
a) cubaj de aer de 9-15 mc pentru un elev, în funcţie de specificul activităţii;
b) temperatura interioară de 16 grade C în sezonul rece în atelierele în care activitatea necesită efort fizic mediu sau mare (tâmplărie, lăcătuşerie, prelucrări prin aşchiere), iar în celelalte, de +18 grade C;
c) iluminat natural cu raport luminos între suprafaţa ferestrelor şi cea a podelei de 1/3 – 1/4;
d) iluminat artificial general de minimum 300 lucşi, combinat în funcţie de specificul activităţii cu iluminatul local;
e) amplasarea de grătare în atelierele cu paviment de mozaic sau de beton;
f) situarea înălţimii bancului de lucru în atelierele de lăcătuşerie la nivelul cotului îndoit lipit de torace +/- 5 cm. În acest scop se vor monta minimum 3 înălţimi ale menghinei, iar pentru elevii cu statură foarte mică se vor aşeza grătare de lemn sub picioare;
g) montarea de sisteme de ventilaţie artificială, eficiente în atelierele în care, în urma activităţii, apar pulberi, gaze sau vapori;
h) adaptarea dimensiunilor uneltelor de lucru la indicatorii antropometrici ai elevilor;
i) diferenţierea sarcinilor de lucru după sex, indicatori antropometrici (somatometrici), vârstă, eventuale tulburări ale stării de sănătate a elevilor;
j) interzicerea păstrării în ateliere a hainelor de stradă şi a ghiozdanelor elevilor;
k) purtarea obligatorie, în timpul activităţii, a echipamentului de protecţie (halate, iar în atelierele de prelucrări prin aşchiere, ochelari de protecţie, bascuri pentru băieţi şi basmale pentru fete);
l) dotarea atelierelor de mecanică şi de tâmplărie cu truse de prim-ajutor în caz de accidente;
m) dotarea atelierelor de mecanică şi de prelucrare a lemnului cu chiuvete pentru spălarea mâinilor, săpun şi prosop de hârtie;

Articolul 34
În cadrul activităţilor specifice, la instruirea practică a elevilor (studenţilor) conducerile unităţilor respective răspund de aplicarea tuturor măsurilor de prevenire a accidentării elevilor (studenţilor) sau a contractării unor îmbolnăviri de către aceştia (boli transmisibile, intoxicaţii etc.).

Facem pariu că d-na din imagine habar nu are de existența acestor Norme de igienă!?

Capitolul III Norme de igienă a procesului instructiv-educativ

… Articolul 37
Pentru formele de învăţământ primar, gimnazial, liceal, profesional, complementar, postliceal şi universitar, în scopul prevenirii apariţiei manifestărilor de oboseală şi surmenaj cronic, este necesar ca numărul zilnic de ore de activitate şcolară, în orar, să nu depăşească următoarele limite:
a) pentru învăţământul primar:
– clasa I = 3-4 ore pe zi
– clasele a II-a – a IV-a = 4 ore pe zi;
b) pentru învăţământul gimnazial:
– clasele a V-a – a VIII-a = 4-5 ore pe zi;
c) pentru învăţământul liceal, profesional şi complementar:
– clasele a IX-a – a XII-a = 5-6 ore pe zi;
d) pentru învăţământul postliceal şi universitar:
– 6 ore pe zi.

… Articolul 39
Orele de educaţie fizică nu vor fi efectuate în prima oră a turei de după-amiază şi nici în ultimă oră de curs (indiferent de tură).

… Articolul 41
Situarea a două ore consecutive ale aceluiaşi obiect de studiu va fi evitată.

Articolul 42
(1) Se va evita planificarea unui număr mai mare de două teze pe săptămână, iar pentru clasele la care sunt prevăzute numai două teze se va planifica o teză pe săptămână.
(2) Tezele şi lucrările de control planificate nu vor fi situate în prima şi în ultima zi din săptămâna şcolară şi nici în două zile şcolare consecutive.

Articolul 43
(1) Programul de instruire practică a elevilor din şcoli şi licee va începe după ora 7,30 şi nu va depăşi ora 19,00.

… Articolul 45

Pentru alte norme privind alimentaţia copiilor şi a tinerilor din colectivităţi se vor respecta şi prevederile ordinelor ministrului sănătăţii nr. 863/1995 şi nr. 611/1995, iar pentru cele vizând problemele de igienă mediului în aceste colectivităţi, şi prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 981/1994.”

Ca să nu fie discuții / Avem și niște soluții!

În condițiile în care, unul dintre principiile care guvernează învățământul preuniversitar din România este principiul transparenței „concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora” (LEN, art. 3 lit. m)), problema asigurării stării de sănătate a tuturor celor implicați în activitatea școlară este una de interes public. 

Iar aplicarea corectă a  principiului descentralizării, „în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicați direct în proces” (Ibidem, lit. e)), poate să asigure (la nivel teoretic, desigur!) autoconducerea fiecărei unități școlare. 

Conform prevederilor din LEGEA educației naționale nr. 1/2011, (publicată în  Monitorul Oficial al României, nr. 18 din 10 ianuarie 2011), cu modificările și completările ulterioare, TOATE ACESTEA TREBUIE SĂ FIE FINANȚATE de administrațiile publice locale, în cadrul Finanțării complementare, prin care se asigură „cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat care nu fac parte din finanțarea de bază a unităților școlare”. Acestea se asigură din „bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinație” (LEN, art. 105 alin. (1)-(2)).

Printre aceste cheltuieli se află și cele „pentru asigurarea securității și sănătății în muncă, pentru personalul angajat, preșcolari și elevi” (LEN, art. 105, alin. (2), lit. i)), cât și cele pentru „gestionarea situațiilor de urgență” (Ibidem, lit. j)), ca și „alte cheltuieli de natura bunurilor și serviciilor, care nu fac parte din finanțarea de bază” (Ibidem, lit. l)).

Trebuie să ținem cont și de faptul că „Finanțarea de bază și finanțarea complementară se realizează pe baza contractului de management administrativ-financiar încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității/ primarul de sector în a cărei/ cărui raza teritorială se află unitatea de învățământ, respectiv cu președintele consiliului județean/primarul de sector, în cazul școlilor speciale” (Idem, art. 106).

Conducerile unităților școlare care au și surse de venituri proprii, provenite „din activități specifice, conform legii, din donații, sponsorizări sau din alte surse legal constituite”, venituri care „nu diminuează finanțarea de bază, complementară sau suplimentară”, le pot utiliza „conform deciziilor consiliului de administrație” (Idem, art. 108 alin. (1)-(2)).

Concluzia se impune de la sine: MEC (prin intermediul controalelor efectuate de către salariații din inspectoratele școlare) și celelalte instituții abilitate ale statului (prin serviciile deconcentrate aflate la nivel de teritoriu), trebuie să pună șaua pe unitățile de învățământ – și pe autoritățile publice locale – pentru a verifica în ce măsură aceste Norme de igienă sunt respectate. Acolo unde se constată nerespectarea/ încălcarea lor, să se aplice toate măsurile legale impuse de o asemenea gravă situație. Pentru că doar așa se pot „asigura condiţiile de igienă necesare apărării, păstrării şi promovării stării de sănătate, dezvoltării fizice şi neuropsihice armonioase a acestora şi prevenirii apariţiei unor îmbolnăviri.”

Înainte de a profita de orice breșă, pentru a pătrunde fraudulos în incinta școlară în care vă desfășurați activitatea, este bine să încercați să-l derutați pe amenințătorul CORONAVIRUS, prin impunerea respectării în unitate și a acestor Norme de igienă.

DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!

Iar până atunci, vorba lui Caragiale…
Să fiţi sănătoşi şi veseli!
ŢINEŢI APROAPE!

– Va urma –
TIBERIU M. PANĂ

---

Sursa foto copertă: Agerpres.

În FOTO copertă – d-na Monica-Cristina ANISIE, ministrul educației, aflată în vizită de lucru, fără să găsească niciun  fel de soluții, după ce a luat contact cu realitatea de la nivelul brazdei învățământului  preuniversitar rural.

Taxi – Copilu’ sintetic (Single)