O doină postumă
Nu aveam o şchioapă de pământ să-mi fie
Locul meu… acuma-mi stăpânesc mormântul;
Şi nu îndrăzneşte ciocoiul să vie
Să-mi stoarcă pământul!
Alergam ca vita, mânat de poruncă…
Mă desfăt acuma-n tihna boierească;
Ar vrea şi nu poate ciocoiul la muncă
D-aci să m-urnească!
Mă bătea boierul… acum nu mă bate
Nici vântul, nici raza fierbintelui soare;
Timpul n-a şters încă semne de pe spate,
Dar nu mă mai doare!
Îmi lipsea cămaşa pe ger şi pe ploaie,
Când şedea ciocoiul lângă calda-i vatră;
Acum port o haină care nu se moaie:
Ţărână şi piatră!
Fraţii şi copiii, ce-au rămas în gheară,
Din a lor durere auzindu-mi cântul,
De la ciocoime atâta să ceară
Cât mi-a dat mormântul!
1864
Alte poezii de același autor
Foto copertă: Abgar Baltazar – Țărani
Bogdan Petriceicu Hasdeu (nume la naștere Tadeu Hîjdeu; născut la 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin, actualmente în Ucraina – decedat pe 25 august 1907, Câmpina) a fost un scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile.
Sursa foto B. P. Hasdeu
B. P. Hasdeu – caricatură de Nicolae S. Petrescu-Găină
Castelul ridicat la Câmpina de Hasdeu, pentru fiica sa, Iulia
Portretul Iuliei Hasdeu (1889) – de Sava Henția
Poezii de Iulia Hasdeu