Se mai pensionează femeile din învățământ!? (III)

Povestea vorbei (de astăzi): În prima parte a acestui articol am expus cadrul normativ care reglementează domeniul pensionării salariatelor din sistemul educațional, insistând asupra perspectivelor luminoase care li se deschid – din acest punct de vedere – ca urmare a adoptării Deciziei nr. 387/ 2018 de către Curtea Constituțională a României.

În partea a doua ne-am referit la consecințele pe care le are noul cadru normativ asupra vieții sociale a salariatelor din sistemul educațional. Aflate în situația de a avea la dispoziție doar soluția continuării activității profesionale, pentru menținerea unui standard decent al vieții.

Este momentul să ne întrebăm deschis dacă aplicabilitatea acestor prevederi în domeniul educațional – prin menținerea femeilor în activitatea de predare până la vârsta de… 68-69 de ani – este benefică pentru sistem. Și pentru copii/ elevi, beneficiarii primari ai acestuia.

22.02.2019 Hoaște bătrâne

Faptul că astăzi se trăiește mai mult și mai bine – decât în urmă cu doar câteva decenii – este o certitudine. Cum la fel de clar este faptul că o populație îmbătrânită a crescut presiunea financiară pe sistemele de sănătate, de ajutor social și de pensii. Iar această situație a devenit acută în ultimul timp. Urmarea firească a fost prelungirea vârstei de pensionare, pentru a atenua toate aceste presiuni.

Ca să discutăm în cunoștință de cauză, trebuie să știm că, referitor la periodizarea vârstelor, Organizația Mondială a Sănătății consideră:
– vârsta mijlocie, medie sau de tranziție, ca fiind vârsta până la 59 de ani;
– perioada vârstnică fiind între 60 și 74 de ani;
– bătrânețea, după 75 de ani;
–  longevitatea, fiind perioada de după 85 de ani.
Alte subdiviziuni care mai sunt uzitate:
– bătrâni – tineri: 60/65-75 ani;
– bătrâni – bătrâni: peste 75 de ani.

22.02.2019 Hoasca dusă

Ultimul drum – de la catedră la loc luminat…”

Reacția socială în fața acestei modificări radicale a normei nu a fost una… blândă. Dimpotrivă. Oferind prilejul manifestării publice a numeroaselor frustrări acumulate în timp.

Măsura este privită cu umor de unii foşti profesori: «„Prin publicarea deciziei care crează posibilitatea legală de a rămâne la catedră până la/ peste 68 de ani, s-a lansat proiectul  Ultimul drum – de la catedră la loc luminat… loc cu verdeaţă… loc de odihnă” şi s-au dat speranţe tinerelor cadre didactice şi absolvenţilor de facultăţi de profil că, peste un deceniu, pot spera să intre în sistemul de învăţământ ca titular. Cei care înţelegem efectele acestei decizii ne delimităm de cei care denumesc acest proiect în batjocură: „cu Rudotelul în geantă, cu Aspenterul sub limbă şi cu coşciugul sub catedră”, glumeşte un fost cadru didactic.»

Păreri împărtășite de alți numeroși cititori, dintre care unii sunt direct interesați. Aginând pe lângă posturile astfel blocate… an de an: „Geme sistemul de dascăli bătrâni, sastisiți, blazați, care nu mai au pic de răbdare, de interes, de chef să mai educe tineri, vor doar să li se recunoască autoritatea și să mai cîștige un ban pînă la pensie.” – (vezi AICI)

Iar posibilitatea ca tinerii să mai pătrundă în sistem se diminuează simțitor, în condițiile scăderii continue a numărului copiilor școlarizabili. Peste numai doi ani școlari urmând un nou asemenea val. Care corespunde începutului exodului în masă din țară, după admiterea României în U. E.

Cum bine-n geam nu ne șade / Rămânem pe baricade!

După acest periplu prin partea aparent hazlie a chestiunii, să revenim la fondul serios al problemei căreia i-am dedicat acest material. Formulând niște întrebări la care – în mod sigur – doar curgătorul o să găsească răspunsurile și soluțiile corecte.

Dascălul – ajuns aproape de finalul unei merituoase cariere – mai este suficient de motivat pentru a se ridica la nivelul unor standarde profesionale pe care (poate că) le-a atins adesea înainte!?

Mai are el suficientă justificare interioară pentru a arde, așa cum poate că a făcut-o adesea înainte!? Pentru că, orice ar încerca să spună cârcotașii, dascălul aflat la… perigeul carierei sale didactice nu mai manifestă același entuziasm față de exercitarea acesteia! Trebuie să fie mult prea mare pasiunea, trebuie să fi fost prea intensă arderea anterioară, ca să nu trăiești doar din câteva… scântei răzlețe! Care se sting aproape instantaneu, ca și cum n-ar fi fost! Pentru că focul care le-a produs, s-a stins și el… demult!

Pentru că dascălul aflat la vârsta senectuții se hrănește aproape exclusiv din seva experiențelor sale profesionale anterioare. Chiar dacă exercitarea profesiei îi oferă prilejul de a se confrunta aproape zilnic cu probleme/ situații cu totul și cu totul noi. Pentru soluționarea cărora nu se mai poate recurge doar la… experiență!

Ne vedem de meserie / Până sus, pe năsălie!

Munca unui profesor nu poate fi comparată cu a niciuneia dintre categoriile sociale favorizate legal pentru pensionarea anticipată. Cu atât mai mult cu cât calitatea elevilor din ziua de astăzi este extrem de diferită; de la o școală la alta, sau de la un mediu socio-economic și profesional la altul.

Ca să vedem cât de controversată este o asemenea măsură, ar trebui să mai știm că, pe de altă parte, sindicatele din educație militează cu consecvență – deocamdată, fără succes – să se revină la posibilitatea pensionării fără penalități, cu trei ani înaintea împlinirii vârstei standard (sistem existent până în anul 2011). O asemenea măsură legislativă este necesară pentru soluționarea unor cazuri excepționale, precum cele care țin de manifestarea unor maladii care-i împiedică pe unii dintre dascăli să-și exercite profesia la parametri optimi. Această solicitare obiectivă vine din partea profesorilor care se confruntă cu astfel de probleme.

În legătură cu vârsta de pensionare a personalului didactic, în mediul on-line a circulat recent o petiție prin care s-au strâns semnături pentru Pensionarea personalului didactic la vârsta de 57 ani pentru bărbați și respectiv 55 de ani pentru femei! Așa că, în acest domeniu, părerile erau și până acum foarte… amestecate!

Actuala legislație, care trebuie să fie pusă de acord cu dispozițiile recentei decizii a C.C.R., nu rezonează la niciun fel de condiție specifică domeniului educațional. Pentru că, în acest delicat domeniu – al contactului profesional dintre ființe aparținând unor vârste diametral opuse – contează/ ar trebui să conteze și alți factori, neidentificabili prin controlul medical periodic (anual) al solicitanților, precum: neancorarea stimei de sine în realitățile timpului prezent (și nu proiectarea în actualitate a unor amintiri care vin din negura timpului), insuficiența propriei experiențe de viață pentru soluționarea unor stări conflictuale diferite (care sunt produse de un cu totul alt tip de cauze decât cele care generau asemenea situații în vremuri imemoriale), inapetența majorității vârstnicilor din sistemul educațional pentru nou (din metodica și didactica disciplinei, sau în deprinderea și promovarea unor metode agreate de pedagogia contemporană) etc.

Știm din propria noastră experiență că părinții își doresc profesori cât mai apropiați ca vârstă de cea a copiilor lor. Că și copiii percep altfel posibilitatea de a interacționa la școală cu persoane (mai) tinere. Care sunt mai deschise, mai… permisive (în sensul corect al termenului) decât unii dintre cei vârstnici; cei care – adesea – sunt încremeniți în proiectele experiențelor lor trecute, deprinși să lucreze cu alte generații. Ai căror reprezentanți au devenit (ca vârstă)… bunicii elevilor lor de astăzi!

Mulți dintre vârstnicii din învățământ poartă cocoașa unor deprinderi, de asemenea, revolute. Precum cele din materialul VIDEO: O învățătoare, filmată în timp ce le cere părinților bani pentru cadouri de Crăciun: „Astea-s cadourile voastre? Atât vă reprezintă?” – (vezi AICI).

Indiferent de vârstă, îmi place să cred că, printre altele, personalul didactic își justifică pretenția de a funcționa/ rămâne în sistem și prin respect reciproc liber consimțit (care se câștigă greu, dar se pierde foarte ușor!), prin recunoașterea de către preopinenți a existenței unei solide competențe profesionale a dascălului etc. Pentru că altfel nu se justifică în niciun fel insistența multora de a rămâne neclintiți pe baricadele profesiei și după îndeplinirea vârstei standard de pensionare! Într-o profesie care – indiferent de treapta de școlarizare pe care ai prestat – uzează fizic și psihic mult mai repede și mai profund decât altele. În care, pentru a corespunde unor comandamente sociale – și nu doar unora pecuniare personale – ai nevoie de un constant echilibru emoțional și de menținerea în parametri funcționali a stării de sănătate. Pentru că nu trebuie să te duci în fața unor colective de copii, doar pentru a etala propriile-ți neputințe fizice. Și nu numai. Deoarece copiii, deși sunt disponibili la compasiune, nu trebuie să vină la școală doar pentru asta. 

De-o fi una, de-o fi alta / Ne veți decupa cu dalta!

Astfel încât efectele măsurii menținerii în activitatea didactică a femeilor – până la vârste aproape matusalemice (de 68-69 de ani!) – sunt greu de anticipat. Vârsta de 65 de ani fiind accesibilă acum pentru orice doritoare – prin efectul prevederilor Deciziei C.C.R., de a fi egale în drepturi cu bărbații. Vârstă căreia îi pot urma legal alți… 3 (trei) ani de profesorat. Până la vreo… 68-69 de ani.

Că această stare de lucruri tinde să scape cu totul de sub control, reiese cu prisosință din datele statistice existente la nivelul fiecărui județ, fiecărei unități administrativ teritoriale.

Ne rezumăm să prezentăm asemenea date, folosind statistici de la nivelul I. Ș. J. Vâlcea.

În ședința din 6 februarie a. c., cu o minoră… revenire rectificativă/ completare, făcută în ședința din 11 februarie, Consiliul de administrație al I. Ș. J. VÂLCEA a aprobat Lista finală a cadrelor didactice care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 28 alin. (4) din Omen nr. 5.460/2018 și au solicitat menținerea în activitate ca titular în anul școlar 2019-2020. Așa cum se poate observa, au solicitat menținerea în activitate pentru anul școlar următor, un număr de 34 de bărbați care îndeplinesc condițiile necesare.

Conform normei, femeile care îndeplinesc – până la 1 septembrie 2019 –  vârsta standard de pensionare și care au dorit să-și continue activitatea, s-au adresat direct unității școlare în care au calitatea de personal didactic titular. Au procedat astfel… 86 (optzecișișase!) de femei! Doar 5 (cinci) dintre cele care împlinesc vârsta standard de pensionare în actualul an școlar au cerut să se pensioneze de la 1 septembrie 2019. Situație în care se află și… 21 (douăzec iși unu) de bărbați.

Altfel spus, dintr-un total de 91 de femei, doar 5 vor să se pensioneze. Alte 86 au pretins continuarea activității; inițial până la/ spre 65 de ani, ulterior putând să o facă și după, până spre rotunda vârstă de… 68-69 de ani.

Coroborând aceste date, rezultă că – pentru anul școlar viitor – se eliberează un număr foarte mic de posturi didactice, în vederea ocupării lor prin alte modalități permise de metodologia privind mobilitatea personalului didactic. Astfel încât, nici nu mai are rost să ne întrebăm de ce tinerii competenți nu aleg cariera didactică! Întrebare la care este foarte simplu de răspuns: pentru că nu există posturi titularizabile vacante! Să agini la infinit pe la porțile sistemului, în speranța că există mai mult decât posibilitatea teoretică de a prinde vreun (p)os(t), este sub demnitatea multor tineri!

Pentru anul școlar 2018-2019 Consiliul de administrație al  I.Ș.J. VÂLCEA a aprobat  Lista finală… care-i cuprinde pe cei care au solicitat menținerea în activitate ca titular: un total de 94 de persoane, dintre care 23 sunt bărbați.

La nivel național, modificarea vârstei de pensionare a femeilor a produs un adevărat cataclism. Mii de posturi didactice fiind astfel blocate sine die. Deși d-na Andronescu nu vedea acest pericol în decembrie trecut, atunci când a pus de acord legislația școlară cu dispozițiile Deciziei C. C. R.! 

Încurcate mai sunt că(răr)ile duamnei! Cea care, peste doar câteva zile – așa cum s-a pronunțat recent – urmează să pună la dispoziția curioșilor, proiectul său pentru noua lege a învățământului.

P. S.: Să vezi acum schimburi de posturi/ catedre prin… consimțământ scris! O să sară în aer bursa neagră a prețurilor la care se mai pot… pretransfera unii titulari!  

DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!

Iar până atunci, vorba lui Caragiale…
Să fiţi sănătoşi şi veseli!
ŢINEŢI APROAPE!

– Va urma –
TIBERIU M. PANĂ


Mobilitate:

Art. 28 alin. (2) Condiţiile legale de pensionare, luând în calcul limita de vârstă şi stagiul de cotizare, la data de 1 septembrie 2019, sunt:
a) pentru femei, vârsta la ieșirea la pensie, 61 de ani şi 2 luni, 31 de ani şi 2 luni stagiul complet de cotizare, respectiv 15 ani stagiul minim de cotizare;
b) pentru bărbați, vârsta la ieșirea la pensie, 65 de ani, 35 de ani stagiul complet de cotizare, respectiv 15 ani stagiul minim de cotizare.

(3) În baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 387/2018, cadrele didactice titulare, femei, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. a), precum şi cadrele didactice, femei, care au avut calitatea de personal didactic titular, reîncadrate în funcţia de personal didactic, în anul şcolar 2018-2019, cu condiția suspendării pensiei pe durata reîncadrării, care nu împlinesc 65 de ani până la 1 septembrie 2019, pot opta, în scris, fie pentru menţinerea în activitate ca titular până la împlinirea vârstei de 65 de ani, fie pentru pensionarea începând cu 1 septembrie 2019. Opţiunea se adresează, în scris, consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ în perioada prevăzută în Calendar. Cadrele didactice titulare, femei, care optează pentru menţinerea în activitate ca titular până la împlinirea vârstei de 65 de ani, beneficiază de toate drepturile personalului didactic titular.
(4) Personalul didactic titular din învăţământul preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu titlul științific de doctor, care, până la 1 septembrie 2019, împlineşte vârsta de 65 de ani, efectuează stagiul minim de cotizare şi dovedește competenţă profesională deosebită, a obţinut calificativul „Foarte Bine” şi nu a fost sancționat disciplinar în ultimii 5 ani şcolari încheiaţi, poate fi menținut în activitate ca titular, în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de 65 de ani, la cerere, conform prezentei Metodologii, cu excepţia cadrelor didactice titulare, femei, care au beneficiat deja de cei 3 ani de menținere în activitate ca titular, în funcţia didactică, peste vârsta de pensionare, până la 1 septembrie 2019.

(5) La etapa de menținere în activitate ca titular, în funcţia didactică, peste vârsta de pensionare, participă şi personalul didactic, care a avut calitatea de personal didactic titular, reîncadrat în funcţia de personal didactic, în anul şcolar 2018-2019, cu condiția suspendării pensiei pe durata reîncadrării, care se încadrează în prevederile alin. (4).

Secţiunea a II-a
Pretransferul personalului didactic titular prin schimb
de posturi/ catedre prin consimţământ scris

Art. 58 (1) Cadrele didactice titulare care se încadrează în prevederile art. 53 alin. (1) pot fi pretransferate prin schimb de posturi prin consimțământul scris al cadrelor didactice. În situaţia în care schimbul de posturi/catedre este solicitat de un cadru didactic titular în mediul urban şi de un cadru didactic titular în mediul rural, schimbul se poate realiza numai în situaţia în care cadrul didactic titular în mediul rural respectă condiţia prevăzută la art. 53 alin. (2). Fiecare cadru didactic titular care participă la schimbul de posturi/didactice prin consimţământ scris trebuie să aibă, la data solicitării schimbului, studiile necesare ocupării postului didactic/catedrei pe care urmează să se pretransfere, conform Centralizatorului, iar în situaţiile în care este cazul, să deţină, la data solicitării schimbului, avizele şi atestatele necesare ocupării postului didactic/ catedrei pe care urmează să se pretransfere sau să fi susţinut inspecţia specială la clasă/ proba practică/orală necesară ocupării postului didactic/catedrei pe care urmează să se pretransfere. Pentru posturile didactice/catedrele pe care urmează să se pretransfere prin schimb de posturi/catedre prin consimţământ scris care necesită inspecţii speciale/probe practice/orale, cadrele didactice trebuie să promoveze aceste probe cu nota minimum 7 (şapte)/ calificativul „admis”, exceptând cadrele didactice titulare pretransferate de pe posturi didactice/catedre similare.
(2) Pretransferul personalului didactic titular prin schimb de posturi/ catedre pe baza consimţământului scris al solicitanţilor nu este condiţionat de domiciliu. În situația în care ambele cadre didactice sunt titulare pe catedre formate din ore în două sau mai multe unități de învățământ, schimbul de catedre prin consimţământ scris se poate realiza şi pe o parte din unitățile de învăţământ, cadrele didactice păstrându-şi cealaltă parte în încadrare.

(4) Pretransferul prin schimb de posturi/catedre prin consimţământ scris între cadrele didactice, în condiţiile alin. (1)-(3), se poate realiza atât în etapa de soluţionare a pretransferului consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, conform Calendarului, cât şi pe parcursul anului şcolar 2019-2020, conform art. 105, în condiţiile prezentei Metodologii.
(5) În vederea realizării schimbului de posturi/catedre prin consimţământ scris, fiecare din cadrele didactice solicitante depun la inspectoratele şcolare cereri-tip conform anexei nr. 14, însoţite de documentele menţionate în cerere. În etapa de soluţionare a pretransferului consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, cererile de pretransfer prin schimb de posturi/catedre prin consimţământ scris se soluţionează în şedinţa de repartizare organizată de către comisia judeţeană/ municipiului Bucureşti de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, în perioada prevăzută de Calendar.

CAPITOLUL VII
Stabilirea personalului didactic pensionat, care a avut calitatea de personal didactic titular în învăţământul preuniversitar şi se reîncadrează în funcţia de personal didactic, în anul şcolar 2019-2020, cu condiția suspendării pensiei pe durata reîncadrării

Art. 59 (1) În baza prevederilor art. 284 alin. (7) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi Deciziei Curţii Constituţionale nr. 387/2018, în anul școlar 2019-2020, poate fi reîncadrat în funcţia de personal didactic, cu avizul consiliilor de administrație ale unităților de învățământ, conform prezentei Metodologii, cu condiția suspendării pensiei pe durata reîncadrării:
a) cadrele didactice pensionate, bărbaţi, cu gradul didactic I sau cu titlul științific de doctor, care au avut calitatea de cadre didactice titulare în învățământul preuniversitar și care nu împlinesc 68 de ani până la data de 1 septembrie 2019;
b) cadrele didactice pensionate, femei, care au avut calitatea de cadre didactice titulare în învățământul preuniversitar și care nu împlinesc 65 de ani până la data de 1 septembrie 2019.

Prevederile art. 59 – până la alin. (12)  – se referă la acest subiect. La care se referă și art. 60 din Metodologie.

Calendarul_Metodologiei_de_mobilitate_-_An_scolar_2019.2020

OMEN_5728-2018_de_modificare_a_Metodologiei_de_mobilitate_2019_2020

Metodologia_de_mobilitate_a_personalului_didactic_pentru_anul_scolar_2019-2020

OMEN_5460-2018_pentru_aprobarea_Metodologiei_de_mobilitate_2019-2020


Muzică pentru activarea energiei vitale