ÎN ȚARA MEA de Ion Pribeagu

În țara mea sunt văi și munți și flori,
Și diamante,
Și sunt sticleți atât de mulți în capete savante!
Poeții ritmului sărac slăvesc albastrul zării,
Și crește-atât de mult spanac pe lanurile țării.

În țara mea sunt tei și plopi,
Și zarea-i diafană,
Și-n țara mea jandarmi și popi iau lefuri de pomană;
Și-n țara mea sunt flori de myrt,
Principiu sau idee,
Sunt vorbe de păstrat în spirt, expuse prin muzee.

Din larg de crânguri vin zefiri și tuturor dau veste
Ca-n țara mea sunt trandafiri și fete
Ca-n poveste,
Idile nasc și se desfac subt luminiș de lună,
În țara mea onoarea-i fleac și dragostea
Minciună.

Și-n țara mea sunt mulți părinți ce plâng morminte
Multe
Și pribegesc scrâșniri din dinți
Dar cine să le-asculte,
Când e minciuna pe amvon și nedreptatea-i lege,
Când guvernanții-s de carton
Și nepăsarea Rege?

Poezia a apărut în volumul Vârfuri de spadă, în anul 1915.


Ion Pribeagu (Isac Lazarovici)

Ion Pribeagu (1887 – 1971)

Ion Pribeagu ( pe numele său real Isac Lazarovici), s-a născut la data de 28 octombrie 1887, în localitatea Suliţa din judeţul Botoşani, într-o familie de evrei săraci. A murit în anul 1971, la Tel Aviv – Israel, ţară în care a emigrat în anul 1962. Era mic de statură, purta ochelari cu ramă groasă de bagá. Contrar operei sale literare, care emană o veselie debordantă, era un om sobru.

Fiind remarcat de celebrul actor de revistă Constantin Tănase, a colaborat cu Compania de Revistă „Cărăbuş”, pentru care a scris numeroase texte umoristice, care s-au bucurat de aprecierea publicului spectator.

Ion Pribeagu este autorul versurilor cântecului „Zaraza”, celebra melodie a compozitorului argentinian Benjamin Tagle Lara, interpretată de Cristian Vasile.

Povestea neştiută a regelui umorului din România, Ion Pribeagu, evreul  care a inventat-o pe „Zaraza“ şi i-a adus faimă lui Constantin TănaseFOTO: Adevărul                       Ion Pribeagu, caricatură din 1945

Citește mai mult: adev.ro/pbcbrh

Ion Pribeagu a fost și un cunoscut epigramist. Iată doar un asemenea exemplu:

Proprietarului meu
Eu ţi-am promis în chip firesc,
Că nu mă mut, pân-nu plătesc.
Şi cum respect tot ce discut,
Nu ţi-am plătit şi nu mă mut!

Deoarece avea un fiu în Israel și se simțea atras de glasul pământului, în anul 1962 i s-a adresat oficial lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (liderul de atunci al regimului comunist din România), solicitându-i să i se permită să emigreze. A făcut-o în stilul său, adresându-i-se acestuia… tot în versuri:

Numele: Ion Pribeagu.
Ocupaţie: scriitor.
Peste un metru înălţime,
De la cap, pân-la picior.
Data naşterii: octombrie,
Locul naşterii: în pat.
Semnele particulare:
Mărunţel şi inspirat.
Ochi deştepţi, ascunşi sub lupe,
Nas copoi şi barba rade.
După stil şi comportare,
Par a fi om cumsecade.
Am un fiu în Palestina,
O mândreţe de flăcău,
Singurul băiat al meu,
Şi m-aşteaptă cu ardoare.
Am şi viză de intrare,
Am depus actele toate,
Am bilet de sănătate,
Şi fotografii recente,
Cazierul cu amprente,
Plus biletul de vaccin,
Că n-am fost supus străin.
Note bune la purtare,
Ordinul de concentrare,
Act de naştere-a lui tata,
De la fisc, pe cinci ani plata,
Anexez aici chitanţa,
Că-s la zi cu Manutanţa,
Am dovadă de la „Sacra”,
C-am trăit bine ce soacra,
Că n-am bloc,
Că n-am moşie,
Că n-am stat la puşcărie,
Că n-am fost nici beat, nici mort,
Am şi act de cununie,
Şi-mi mai trebuie-o hârtie,
Doar atâta: Paşaport.

Dej a citit scrisoarea într-o şedinţă a Biroului Politic al Partidului Muncitoresc Român (cum se numea atunci Partidul Comunist). Făcându-i să râdă pe unii lideri marcanți ai regimului, precum Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Gheorghe Apostol. Doar Iosif Chişinevschi (evreu rus, având numele Jakob Roitman) a făcut o figură nedumerită. „Mă, tu de ce nu râzi?”, l-ar fi întrebat Dej. E un duşman al ţării, acest Pribeagu, a răspuns Chişinevschi. „Mă, ce fel de ovrei eşti, când n-ai pic de umor?”, s-ar fi amuzat Gheoghiu-Dej. Şi a aprobat plecarea lui Pribeagu din țară!

Cristian Vasile – Zaraza

O melodie din perioada „micului Paris”, cântată de Cristian Vasile.
Compozitor – Benjamin Tagle Lara
Textier – Ion Pribeagu
Acompaniament – Orchestra „Dajos Béla”
Anul – 1931