Cel care nu se teme de nimic este mai puternic decât cel de care toată lumea se teme – Friedrich Schiller
Imagini, toamna Se clatină galbene păsăriușor pe parul din vie.Nu, toamna își pregăteșteiar stolul de frunze pribegi.E aerul limpede astăzi,ca apa-n pârâul de munte,Și singur un nor mai sclipeștepe ceruri - un păstrăv de-argint. Alte poezii de Ion Pillat. Citește poezia Biserica de altădată – de Ion Pillat - (re)postată pe 13 august 2025; Citește …
Continuă să citești Imagini, toamna – de Ion Pillat
Reminiscenţă În serile de toamnă,Când îngerii întindPe-nchişii ochi ai zilei bolnaveVălul serii,Ne pomenim adeseaGândind,Plângând,Iubind,C-o dragoste smerităŞi-adâncăŞi târzie,Pe bunii duşiPe duşii ce n-au să mai revieŞi i-am lăsat să plece,De tot,Fără să ştieDe-a fost cândva o clipăÎn care le-am pătrunsÎn tainiţa comoriiCe ne-o jertfea pe-ascunsIubirea lor adâncăŞi tristăŞi sfioasă... ... În serile de toamnă,Când liniştea din …
Continuă să citești Reminiscenţă – de Elena Farago
Motto: Poeţii sunt inima umanităţii. - Eugene Ionesco Peisaj de toamnă Crizantema, floare rară, cu petale diafane, a-nflorit. Și floarea toată și-a-mbrăcat-o cu volane. Stă în rond și nu-i e teamă chiar de-al toamnei carnaval. Cum e albă ca zăpada, parcă s-a gătit de bal. Dar văzând-o așa frumoasă și-mbrăcată ca o stea, vântul a …
Continuă să citești Peisaj de toamnă – de Virgil Carianopol
Ciocârlia Se duce ciocârlia spre ţări mai fericite, Lăsând mâhnita iarnă cu viscole şi ger, Plăpânda melodie, poete-mbătrânite, Cu-ncetul se retrage ş-iluziile per! Natura cărunţită s-acuma tot mai cată Pe blânda cântătoare cu cântecu-i perdut! Nu mai spera, poete, în inima-ţi sfărmată Să redeştepţi avântul doritului trecut! Se duce ciocârlia să cânte-n depărtare, Acolo unde …
Continuă să citești Ciocârlia – de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Fetiţa din Făgădău De ce mi-ai promis că viiCu buzele-ţi arămii,Când ştiai c-ai să mă minţiCu aceiaşi zece dinţiCu care m-ai sărutatCând din „Moşi” ţi-am cumpăratUn flacon de „Ton Sourire”Şi-o cutie de rahat„Hagi Bekir”?… De ce mi-ai jurat solemnPe icoanele de lemnŞi-ai promis lui DumnezeuC-ai să mă iubeşti mereu,Când tu ne-ai minţit la felŞi pe …
Continuă să citești Fetiţa din Făgădău – de Ion Minulescu
Motto: Trecutul e noapte, iar amintirile candele care cu vremea se sting. (Octavian Goga) Coboară toamna... Coboară toamna-ncet din slavă, Năframa galbenă-i răsareȘi peste vârfuri de dumbravăÎi flutură departe-n zare.Atât de jalnic geme vântul,Cum s-a pornit acum să zboare,Pare c-a prins în drum cuvântulUnei neveste care moare.Pe urma lui un plâns se-mparteȘi-n taina codrului străbate,Ca niște …
Continuă să citești Coboară toamna… – de Octavian Goga
Motto: Am scris poezie ca un nebun şi am crezut în forţa ei. - Matei Vișniec O zi călduroasă de toamnă Într-o zi călduroasă de toamnăcând nimeni nu se mai aşteptasoarele a explodat dintr-o datăs-a risipit în spaţius-a pulverizatnoi, pământenii, mai aveam câteva secundede trăit să ne rugăm, au strigat uniisă-l omorâm pe înţeleptul oraşuluiau …
Continuă să citești O zi călduroasă de toamnă – de Matei Vișniec
Piatră cubică. Toamna Lui Sașa Pană Toamna aceea lungă e ca o coadă de cometă...E atâta umezeală, atâta frig când plouă. Cât mi-e demilă de bieții stâlpi de telegraf. Dacă aș avea bani mulți aș cumpăra pentru fiecare câte un prezervativ.Vai, toamna are dantură de aur. N-o să uit niciodatăzâmbetele ei galbene ca dovlecii pe …
Continuă să citești Piatră cubică. Toamna – de Geo Bogza
M-am procopsit La opt ore fix, în stradăPe trotuar o așteptam.Se zvonea din gura lumiiCum că fata ar fi cam…Ba mai mult decât atâta,Șoapte rele, ici, coloAjungeau până la mineCum că fata ar fi o…Cum și o puțin îmi pasăZică lumea cât o vrea,Dacă fata e frumoasăPoate fi și cam și prea,La-nceput făcea fasoaneDar în urmă se lăsă:„Ce vrea Domnul de la mine?”― …
Continuă să citești M-am procopsit – de George Topîrceanu
Brumărelul Într-o verde grădinițăȘade-o dalbă copilițăPe-așternut de calonfiri,La umbră de trandafiri.Trece-un voinicel cu grabăȘi din fugă o întreabă:„- Spune-mi, dalbă copiliță,Cu rumena ta guriță,Ești nevastă, ori ești fată,Ori zână din cer picată?”„- Nici nevastă sunt, nici fată,Nici zână din cer picată,Ci sunt floare garofiță,Răsărită-n grădiniță;Dar tu, voinicele, spune,Ești însurat, ori ești june?”„- Eu sunt, dragă, …
Continuă să citești Brumărelul – de Vasile Alecsandri
Periegheze 