Cel care nu se teme de nimic este mai puternic decât cel de care toată lumea se teme – Friedrich Schiller
E-o prietenie caldă atunci când nu mai ești,Și când te pierzi, începi pierind să crești.Ferește-te la vreme,Țărâna ce-ți rămâne să nu ți se blesteme,De te-a ales destinul cu literă sau piatră,Să lași din tine-n urmă măcar un jar de vatră.M-ai dușmănit o viață, împrietenit cu mine,Și-ți împlinești chemarea precum ți se cuvine.Într-altfel îți rămâne o …
Continuă să citești Posterități – de Tudor Arghezi
Bună seara, iubito Bună seara, iubito, te aştept ca din cerSă-mi aduci continente de palid misterCu acest tren personal şi stingherBună seara, iubito, te aştept ca din cer. Bună seara, iubito, pot să-ţi spun prin cuvinteCă puţine mai sunt pe pământ lucruri sfinteCă intră iubiri prematur în morminteBună seara, iubito, pot să-ţi spun prin cuvinte. …
Continuă să citești Bună seara, iubito – de Lucian Avramescu
De ce nu-mi vii?... Vezi, rândunelele se duc,Se scutur frunzele de nuc,S-aşează bruma peste vii -De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? O, vino iar în al meu braţ,Să te privesc cu mult nesaţ,Să razim dulce capul meuDe sânul tău, de sânul tău! Ţi-aduci aminte cum pe-atunciCând ne primblam prin văi şi lunci,Te ridicam …
Continuă să citești De ce nu-mi vii?… – de Mihai Eminescu
Decontul final Pentru tot ce-ai pierdut în iubire cândva, Îţi dau toţi aceşti ani, îţi dau viaţa mea. Să mai vii într-o zi, să mai vii pe la noi, C-am găsit nişte ani, să ţi-i dau înapoi, Anii noştri frumoşi, anii noştri nebuni, Am să-ţi dau săptămâni, anotimpuri şi luni. Să mai treci pe la …
Continuă să citești Decontul final – de Adrian Păunescu
Toamna cu gutui şi îngeri Aceste crengi cu galben rod Trăiesc aceeaşi zi de-amiază; Se-aude-n biblicul efod O existenţă mult mai trează. Vin funingeii şi sărută Parul zeiţei auriu. Acea secundă neştiută Mi-alege gândul străveziu. Vorbire neîntâmplătoare, Ce-mi legi cuvintele de îngeri, Va veni seara şi nu doare Corola lacrimii din plângeri. Oglinda iezerului calmă …
Continuă să citești Toamna cu gutui şi îngeri – de Ilorian Păunoiu
Se pare că te-am iubit sub multe forme şi în nenumărate feluri... Viaţă după viaţă, veac după veac, la nesfârşit. Inima mea vrăjită a făurit de fiecare dată acel colier al cântecelor Pe care ţi l-am dăruit ca să-l porţi la gât în toate formele tale, Viaţă după viaţă, veac după veac, pentru totdeauna. De …
Continuă să citești Iubire nesfârşită – de Rabindranath Tagore
Romanţă în stil vechi Se stinge amurgul cu roşii văpăi, Şi noaptea de vară Coboară-n tăcere pe munţi şi pe văi, Înaltă şi clară. La marginea apei să-şi caute vad O turmă s-abate. Răsare şi luna din codri de brad, În singurătate. Măicuţele-n umbra părerii de rău Se duc să se culce; Din vale s-aude …
Continuă să citești Romanţă în stil vechi – de George Topîrceanu
Lui Dumnezeu Tu care-ai plămădit din colbul ud Un suflet cu verigi şi cu inele, O râmă ce-o târăsc pe cerul crud, De ce-mi făcuşi, din plumb şi gânduri grele? Ah, patimile-mi colcăie în trup Şi carnea lor de faguri vor s-o spargă, Să iasă ca albinele din stup Şi-n voie să colinde lumea largă. …
Continuă să citești Lui Dumnezeu – de Ioan I. Ciorănescu
A venit la doctorul Smilik Doamna Sprința Rosenstock, - Doctore, de două zile Nu mă simt bine deloc. Simt în corp o-nfrigurare Ce mă trece tam-nesam De la cap până-n picioare Ia vezi, doctore, ce am? Doctorul își ia o lupă Și se uită-n ochiul drept O palpează pe spinare Apoi delicat, pe piept. O …
Continuă să citești Calmare – de Ion Pribeagu
De ce-aş fi trist? De ce-aş fi trist, că toamna târzie mi-e frumoasă?Pridvoarele-mi sunt coşuri cu flori, ca de mireasă.Fereastra mi-este plinăDe iederi împletite cu vine de glicină. Beteala şi-o desface la mine şi mi-o lasă,Când soarele rămâne să-l găzduiesc în casă.O prospeţime nouă surâde şi învieCa de botez, de nuntă şi ca de feciorie. …
Continuă să citești De ce-aş fi trist? – de Tudor Arghezi
